Presa liberă nu înseamnă (şi) jurnalism de calitate.
Presa poate fi liberă numai atunci când jurnaliştii
(şi deţinătorii de presă) sunt oneşti, se dedică informării publicului cu onestitate,
cercetând temeinic anumite informaţii, protejându-şi sursele de informaţii
(când e cazul), formulându-şi opiniile in termeni civilizaţi fără a depăşi
limitele in goana după ştiri. Jurnaliştii trebuie să respecte codul
deontologic.
Libertatea presei (sau libertatea mass media)
este acel principiu conform căruia comunicarea şi exprimarea prin diferite
mijloace trebuie să fie neîngrădite de intervenţia (exagerată a) statului (prin
instituţiile sale), de diferite organizaţii, persoane fizice ş.a.m.d..
Principiul derivă din dreptul la libera exprimare. Libera exprimare, însă, nu înseamnă
vulgarităţi, jigniri, calomnii, dezinformări, manipulări şi altele
asemenea. Există informaţii considerate sensibile şi pot fi considerate
clasificate (interzise publicului larg). Astfel de materiale sunt, in general
(nu exclusiv), cele care privesc securitatea naţională. Secretul chestiunilor
publice sau particulare nu poate fi opus ziaristului decât in mod excepţional şi
pentru motive clar exprimate.
Libertatea presei înseamnă şi refuzul de a
publica ceva, din orice motiv; această libertate o au şi proprietarii de media,
editorii şi chiar tipografii. Dreptul de a publica şi dreptul de a refuza
publicarea depinde de legislaţia fiecărui stat, la fel ca şi in cazul limitelor
de acces la informaţii de interes public.
Libertatea presei derivă şi din drepturile şi îndatoririle
jurnaliştilor. Între drepturi sunt:
publicarea ştirilor (adevărate) şi opiniilor; editarea de ziare; liberul
acces la toate sursele de informare şi dreptul de a ancheta liber orice fapte
care condiţionează viaţa publică; colectarea şi sintetizarea informaţiilor de
orice fel; refuzul publicării unor articole, participarea la adunările publice;
transmiterea către public a mai multor opinii alternative; transmiterea corectă,
completă şi obiectivă a informaţiei (care este şi o obligaţie); refuzul exprimării
părerilor care sunt contrare convingerii şi constiinţei sale ş.a.. Între obligaţii sunt: respectarea adevărului,
apărarea libertăţii informaţiei, a comentariilor şi a criticilor; publicarea
informaţiilor a căror origine este cunoscută (in caz contrar să menţioneze
rezervele care se impun), să nu elimine informaţii esenţiale, să nu deformeze conţinutul
unor texte şi documente; să nu se folosească de metode necinstite pentru a obţine
informaţii; să respecte viaţa particulară a persoanelor; să rectifice orice
informaţie publicată care s-a dovedit inexactă ş.a.. (pentru amănunte a se
vedea codul deontologic al jurnalistului).
Dreptul la informaţie, la libera exprimare şi la
critică sunt libertăţile fundamentale ale fiecărei fiinţe umane. Pentru un jurnalist,
dreptul la informaţie, la libera exprimare, la critică fac parte din misiunea
de informare a publicului. Răspunderea jurnaliştilor are întâietate faţă de
orice altă răspundere (inclusiv faţă de patronii lor şi/sau de autorităţile de
stat). Respectarea îndatoririlor jurnaliştilor in exercitarea profesiunii poate
fi realizată numai in condiţii de independenţă şi demnitate profesională.
Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de
Adunarea Generală a O.N.U. in anul 1993, in urma unei recomandări adoptate in
cadrul celei de a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a U.N.E.S.C.O. din anul
1991, e marcată in fiecare an in ziua de 3 mai. Această zi a fost instituită
pentru a atrage atenţia asupra importanţei respectării libertăţii de exprimare,
conform Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului (art. 19): Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi
exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din
afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi
idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat.
Multumim pt aceste informatii!
RăspundețiȘtergereCu placere.
Ștergereastazi, cu ocazia sarbatoririi acestei zile, televiziunea germana a prezentat un documentar despre îngradirea drepturilor presei din Ungaria. Regimul Orban concediaza orice jurnalist care nu slaveste partidul nationalist. Toate programele de radio si TV sunt controlate si apartin in majoritate acoliților lui Orban. Este înfiorator ce se intâmpla in aceasta tara!
RăspundețiȘtergereUn weekend minunat sa ai, Diana draga! pupici si îmbratisari, de la trio pentru trio <3
Am auzit discutii pe tema cenzurii in Ungaria. Si am mai auzit ceva - care mi-a zburilit neuronul: sunt pe aici voci care zic ca e bine ce se intampla in Ungaria!!!! Ca e buna nationalizarea, ca e buna cenzura! :((((
ȘtergereDe curiozitate, azi am butonat telecomanda, dar n-am dat ceva care sa se refere la libertatea presei - poate nu am nimerit ora, poate nu am nimerit "calupul de stiri" in care sa se aminteasca despre libertatea presei - altfel spus: nu ma pot pronunta cu certitudine dar, in general, presa din Ro mi se pare partial libera.
Multumesc, la fel, Carmen draga! Imbratisari si pupici, cu drag, de la trio pentru trio! <3
Paradoxal, dar in lumea asta plina de informatie, am impresia ca subiectele cele mai importante sunt ascunse dupa un nor de stiri usor distractive care indeparteaza de fapt omul de cele mai importante
RăspundețiȘtergereCam asa este, din mai multe motive, intre care: sunt la moda perdelele de fum.
Ștergere