Tot ce există in univers este rodul întâmplării şi al
necesităţii (Democrit)
*
Omul ştie
că este singur în imensitatea nemaipomenită a universului din care a ieşit numai
din întâmplare. Alegerea împărăţiei luminii sau a întunericului stă in puterea
lui. (Jacques Monod)
*
Viaţa a apărut pe Pământ. Care era, înaintea evenimentului,
probabilitatea ca el să se producă ? Dată fiind structura actuală a biosferei
nu este exclusă, ci dimpotrivă, ipoteza ca evenimentul decisiv să nu se fi
produs decât o singură dată. […] Este posibil, bineînţeles, ca acest caracter
singular să se datoreze eliminării, prin selecţie, a numeroase alte tentative
sau variante. Dar nimic nu impune această interpretare. Probabilitatea a priori
ca printre toate evenimentele posibile in Univers să se producă un eveniment
particular este aproape zero. Totuşi, Universul există, ceea ce înseamnă că se
produc evenimente particulare a căror probabilitate (înaintea evenimentului)
era infimă. La ora actuală, n-avem
dreptul nici să afirmăm, nici să negăm că viaţa a apărut o singură dată pe Pământ şi că, prin urmare, înainte ca ea să existe şansele ei de a fi erau
cvasinule. Această idee nu numai că este dezagreabilă biologilor ca oameni
de ştiinţă, ea şochează tendinţa noastră
omenească de a crede că orice lucru real din universul actual era - şi încă din
totdeauna - necesar. Trebuie să fim neîncetat în gardă împotriva acestui
sentiment atât de puternic al destinului. Ştiinţa modernă ignoră orice
imanenţă. Destinul este scris pe măsură
ce se împlineşte, nu înainte. Al nostru nu era scris înainte de apariţia
speciei umane, singura din biosferă care foloseşte un sistem logic de comunicare
simbolică, ceea ce constituie un alt eveniment unic, care ar trebui, chiar prin
aceasta, să ne prevină împotriva oricărui antropocentrism. Universul nu purta
în pântecele său viaţa, şi nici biosfera - omul. Numărul nostru a ieşit la loterie. Ce-i de mirare, că, asemenea cuiva
care a câştigat, astfel, o avere, simţim toată ciudăţenia condiţiei noastre?
(din Hazard şi
necesitate, de Jacques Monod, lucrare publicată in 1970, scrisă pe baza unor
conferinţe ţinute in februarie 1969 la colegiul Pomona , California .
Apare in Ro la Editura Humanitas, Bucureşti, 1991).
======================================================================
Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella. Se pot
alătura in joc toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia
într-o carte sau in altă parte, la un moment dat. Click&Comment Monday! e sloganul acestui joc.
======================================================================
Jacques Lucien Monod
s-a născut la Paris in 09.02.1910 şi a decedat
in 31.05.1976 la Cannes ,
bolnav de leucemie. S-a remarcat in biochimie, genetică, biologie moleculară. A
început studiile la Sorbona in 1928; participă ca biolog la o expediţie de
explorare a Groenlandei (1934). In timpul celui de-al doilea război mondial a
fost membru activ in rezistenţa franceză. In anul 1940 îşi susţine doctoratul.
Devine director al serviciului de biochimie celulară (creat de el in 1954) din
Institutul Pasteur. In 1965 obţine Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină
(împreună cu Andre Lwoff şi Francois Jacob). A fost profesor la College de
France (1967), director al Institutului Pasteur (1971), membru al Royal Society
(Londra) şi National Academy of Science (S.U.A.).
Din intamplare a avut parinti, altfel, el oricum se nastea si se crestea singur:)
RăspundețiȘtergereEeee, parintii lui nu erau "prima aparitie a vietii". :)
ȘtergereDe o vreme cred ca nimic nu e intamplator, dar nu fac un caz din asta...
RăspundețiȘtergereToate cele bune!
Aceasta e si tendinta mea de a crede, dar multe idei sunt interesante. :)
ȘtergereMultumesc. Toate cele bune!
E interesant ca specia umană face ceea ce fac mulți care câștigă la Loto: risipește fără minte ceea ce a câștigat...
RăspundețiȘtergereExcelenta sintetizare! :)
ȘtergereZile senine iti doresc, Zina draga!
Nu stiam de Jacques Lucien Monod, deci multumesc de informatii. O personalitate fara tagada. Imensitatea si intimplarea, ce ciudat... Numai bine!
RăspundețiȘtergereMi-am reamintit de el (si voi uita, din nou) :( scotocind prin agende dupa citate (culmea este ca atunci cand am citit cartea am copiat mai multe citate care apartineau altora si erau incluse in carte!) :))
ȘtergereMultumesc. Numai bine!
Inca o ipoteza interesanta. Sunt curioasa ce parere avea despre fizica cuantica. Hmm
RăspundețiȘtergere:)
Pupici cu drag :D
Multe ipoteze sunt interesante (si multe raman la nivel de ipoteza). :)
ȘtergereLa ce minte pare ca avea tot ceva interesant ar fi rostit. :)
Pupici cu drag! <3