22 aug. 2015

Clubul cinefililor: Gone Girl

Invitatie la film, de la Carmen, in Clubul cinefililor – Impresii de sfarsit de saptamana - unde sunt invitati sa participe toti cei care au placerea de a scrie despre un film sau un serial vazut recent.

Filmul l-am vazut in urma unei recomandari insistente si greu m-am lasat convinsa, acum cateva luni, sa-l vad – Ben Affleck nu se numara printre favoritii mei si nu ma inghesui sa vad filmele in care apare, desi am vazut cateva – Armageddon (1998), in care apareau actori care-mi plac; Argo (2012), a carui tema e criza ostaticilor din Iran in 1979 si unde e si regizor (in 2013 a primit Oscarul pentru cel mai bun film) si inca vreo doua, care nu mi-au spus nimic.

sursa 
Gone Girl (2014), in regia lui David Fincher, este despre un cuplu perfect, despre doi oameni care se iubesc si carora nu le lipseste nimic. La aniversarea celui de-al 5-lea an de casatorie sotia, Amy (interpretata de Rosamund Pike), dispare. Sotul, Nick Dunn (Ben Affleck), ajunge sa fie banuit pentru aceasta disparitie. Ancheta politistilor scoate la iveala unele trasaturi ale caracterului sau si care nu-i sunt deloc favorabile intr-o asemenea situatie. Intamplarile se desfasoara tare incurcat si Nick Dunn ajunge sa fie inchis pentru omor, desi sustine ca isi iubea sotia, si lucrurile iau o intorsatura neasteptata si totul mi se parea o zapaceala..

Si urmaream filmul, si ma plictisea pentru ca actiunea era moarta si totul mi se parea incredibil, si-mi ziceam: Cat de prost trebuie sa fii sa nu-ti dai seama de aia sau de cealalta? Cat de prost trebuie sa fie cineva sa se lase dus de nas astfel, sa nu gaseasca o iesire? Cat de prost este scenariul!
Pana la un punct a fost credibil, desi politistii nu voiau sa creada ceea ce auzeau, nu puteau sa creada, atat de stranie era povestea femeii…
Apoi, marti, urmaresc un documentar depre cazul a doi tineri din California: Denise Huskins ai Aaron Quinn. La inceputul acestui an, in martie, Denise Huskins e rapita din propria casa, din pat, de langa iubitul ei… A doua zi a fost eliberata in cartierul unde locuieste tatal ei, la vreo 200 km distanta de unde a fost rapita. S-a speculat ca s-a inspirat din filmul Gone Girl pentru a atrage atentia.

Filmul Gone Girl depaseste limita credibilitatii, din punctul meu de vedere, si de aceea m-a plictisit, dar, ulterior, vazand documentarul, am realizat ca nu a fost chiar prost si ca ceea ce mi se pare mie incredibil nu inseamna ca nu se poate intampla – chiar daca se intampla pentru ca un zapacit imita ce vede in filme. Aceasta nu inseamna ca filmul nu mi s-a parut exagerat, conjuncturile fiind cam fortate, multe intrebari nefiind puse, desi un anchetator iscusit nu are cum sa nu le adreseze daca vrea sa afle adevarul.

Filmul a depasit incasarile unui alt succes al regizorului David Fincher, The Curious Case of Benjamin Button (2008).

Merita vazut, mai ales de cei carora le place Ben Affleck si de cei care cred ca ceea ce ei n-au vazut sau  despre care n-au auzit nu exista. 

2 comentarii:

  1. Nici eu nu ma omor dupa Ben Affleck, dar daca stau sa ma gandesc chiar am vazut prea putine filme cu el asa ca voi incerca sa il caut pe-acesta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu voi viziona, cu siguranta, "Originile". :)

      Ștergere