Dimineață am fost la piață! O prietenă a mamei m-a rugat să merg
cu ea, să o ajut să care una-alta pentru a pregăti câte
ceva „pentru iarnă”. Ne învârtim pe acolo, își cumpără ce
are nevoie și vede vinete, despre care zice că „sunt foarte bune”
(pentru mine toate vinetele sunt la fel). Ne așezăm la rând –
înaintea noastră erau trei persoane; prima tocmai plătea și a
plecat. A urmat o doamnă în vârstă, adusă de spate, mititică –
un cap mai înaltă decât taraba – îmbrăcată în negru din cap
până în picioare, cu o sacoșă din pânză a cărei culoare nu se
mai distingea. O roagă pe vânzătoare să îi cântărească o
vânătă. Aia sare ca injectată cu ardei iute sub limbă! „Cum
să-ți vând o singură vânătă?! Nu vând o vânată!”
Bătrânica a încercat să spună ceva dar femeia de la tarabă avea un
tumultos râu de vorbe la gură. Femeia în negru a plecat. Cea care
urma înaintea noastră a comentat că nu e firesc să refuze să
vândă oamenilor cât doresc; aia că nu, că ea nu vinde o vânătă,
că e marfa ei și etc.. Îmi stătea pe limbă să-i spun prietenei
mamei să nu cumpere de aici cele 10 kg de vinete, dar n-a fost
nevoie. S-a întors spre mine și mi-a zis că plecăm, că mai sunt
vinete și în altă parte. Femeia care comentase a plecat și ea
fără să cumpere.
Sigur,
e „caz pentru protecția consumatorului”, dar nu despre asta e
vorba. Am plecat de acolo cu tristețe în suflet... Mă gândeam că
în Ro nici sărac nu mai poți fi. Nu afirm că așa era in acest caz, dar orice ar putea fi. Poate că unii oameni au bani fix
de-o vânătă, să mănânce, de poftă, salată de vinete care
încape într-o ceașcă. Cu ce mai ai prin casă, dintr-o vânătă
poți face o mâncare care să-ți ajungă și două zile. Ce-o fi
fost în sufletul doamnei care a fost refuzată așa de urât și a plecat în
tăcere? Pot eu să știu – sau oricine, dacă nu o cunoaște
personal – că vrea doar să necăjească vânzătorii?! (pentru ca
sunt și astfel de oameni, dar tot trebuie să le vinzi) Cică, să
nu mai cumpărăm legume și fructe de la supermarket, ci de la
producători, în piață, să nu li se strice marfa!
La
naiba! Hai, că m-am enervat acum, la final! Mâine mă duc în piață
la aceeași cucoană și-i cer o vânătă! Să îndrăznească să
nu-mi vândă o singură vânătă! Am zis! 😊
Actualizare 6 octombrie 2020. Am fost in piata dar la taraba era un tanar care mi-a vandut o vanata fara sa se mire, fara sa comenteze. Intreband unde este dna de ieri am aflat ca e matusa lui si amandoi stau in piata alternativ: o zi unul, o zi celalalt. Cred ca maine nu voi mai merge in piata, sa dau de dna in cauza, dar cine stie...
Mie mi s-a intamplat sa nu-mi vanda 0.5 kg de castraveti! Mi-a zis ca nu vinde decat de la 1kg in sus. I-am spus sa isi pastrazeze castravetii si i-am urat succes la vanzare! :D Si asta nu s-a intamplat acum, ci cu ceva ani in urma..
RăspundețiȘtergereIn alta parte evident ca am gasit dupa cat aveam eu nevoie...
In mod clar empatia dispare. Sunt ferm convinsa ca acest lucru este dorit si ajutat sa se intample. Nu stiu cati isi dau seama de consecinte!
Pupicisi nu te mai enerva, ca-ti strici biochimismul!😊
O zi frumoasa, Diana draga! <3
Si eu am sentimentul ca empatia dispare sau! n-a existat si acum unii oameni se arata asa cum sunt de fapt, fara a mai incerca sa pastreze aparentele.
ȘtergereHm! Nu-i inteleg, zau! Doar au cantar electronic acum, si le calculeaza pretul, nu e sa zici ca n-ar sti sa faca regula de 3 simpla... Inca, nu am patit niciodata asa ceva (sau nu-mi amintesc!). E drept, in piata am fost des numai in acest an - in general merg (mergeam) la supermarket si cumpar ce cantitate vreau. Din acest reflex, cred, in aceeasi piata am cumparat - de cate ori am avut nevoie - 10 rosii, 3 cepe mici, doi morcovi etc. Nimeni n-a bombanit...
Azi am fost in piata, dar la taraba aceea era un tanar, si mi-a cantarit o vanata. Am intrebat unde e dna de ieri si mi-a zis ca e matusa lui si stau in piata cu randul: o zi si-o zi. Maine nu mai merg in piata... Sau... 😃
Mi-a trecut, dar cu prima ocazie iar ma acidulez. 😊 In fapt, m-am acidulat chiar azi, intr-un magazin din alt cartier...
Multumesc, Suzana draga! ❤️ Zi frumoasa iti doresc sa ai si tu! Pupici! 😘
Încep cu finalul: se poate face un ghiveci sau bărcuţe la cuptor. Eu nu gătesc zilnic şi da, deşi nu sunt deloc bogată, nu sunt nici chiar să mor de foame, eu aş cumpăra o singură vânătă pentru că două ar fi prea mult şi s-ar strica şi ar ajunge fix la gunoi. Dar din ce ai spus tun, tare mi-e că biata femeie nu avea prea mulţi bani. Oricum, mă bucur sincer că nu aţi mai cumprat de la ea!
RăspundețiȘtergereAm procedat fix aşa şi eu. Nu mă cert cu oamenii şi nu mă iau de ei. Eram la coadă, nici eu nu eram singură, în faţa mea un bătrânel, cu baston pentru nevăzători, tremura săracul tot, eu deja mă uitam la roşii şi am luat două legături de ridichi că erau chiar în dreptul meu, hotărâtă deci să cumpăr. Bătrânelul a cerut roşii dar a zis că ar vrea să pună mâna pe ele (a fost anul trecut toată povestea). Şi vânzătoarea: da sigur, acum nu vrei să pipăi tot ce am pe tarabă?
Am pus la loc ridichile şi am zis, recunosc, intenşionat cu voce tare, hai să mergem eu de la aşa om nu pot cumpăra.
Ok, ok, nu mi-ar plăcea să văd 50 de oameni pipăind marfa înaintea mea. Dar nici aşa nu vorbeşti cu un om.
Şi bătrânelul s-a dovedit a fi deloc umil. A zis: nu, doamnă, nu vreau să pipăi tot, măcar să ştiu ce cumpăr. Dar nu mai e nevoie, sărut-mâna. Şi s-a dus la altă tarabă.
Exact! Sunt si oameni care nu gatesc zilnic; sunt si oameni care nu au frigider (ideea mi-a dat-o azi cineva, cand povesteam "patania").
ȘtergereIn general, cumparam din suprmarket, dar pentru ca ma sufoc cu esarfa pe fatza am inceput sa merg in piata (si pentru altii, asa ca merg destul de des). Cumparand pentru mine (nici eu nu gatesc) ceream oamenilor 10 rosii, 3 cepe mici, doi morcovi etc. (ca la magazin) si nimeni nu a bombanit. Azi, nepotul dnei de ieri, mi-a vandut o vanata fara sa comenteze. (intreband de dna am aflat ca e matusa lui si stau in piata cu randul: o zi si-o zi).
Ceea ce zici tu e si mai si!! Sa nu-i permiti unui nevazator sa pipaie marfa?! M-as mira sa nu fi vazut bastonul... Ce oameni! Fain batranelul! N-a ramas fara replica. 😊 Ma gandesc ca, dragul de el, o fi fost obisnuit cu fel si fel de mojicii si nu mai ramanea fara replica. :(
Ma bucur ca si tu procedezi in acest mod cand e cazul - poate invata ceva acesti oameni (hmmm, desi m-as mira).
Barcute la cuptor, Potecuta?! 😊 Cine-mi face mie, azi, barcute la cuptor? 😂 Nu-i bai, mananc salata pe care am facut-o singura - fara sa fac vanata scrum (din contra: a ramas cam necoapta pe alocuri, dar e buna).
Cum să cumperi de la supermarket când poți cumpăra de la piață? Cum?
RăspundețiȘtergereEu îi aleg și îi stiu deja pe cei care produc și evit negustorii ce profită de munca altora. Mă uit la mâinile lor și mă lămuresc :(
😊 Mi s-a parut comod sa cumpar din supermarket - faceam un singur drum si luam "de toate". Anul acesta, insa, am invatat cum e in piata - ca sa evit aglomeratia merg dupa orele 15-16 (de cand ma stiu am evitat aglomeratiile, cand a fost posibil). Cred ca voi pastra acest obicei de a merge in piata - spre bucuria apropiatilor! 😊
ȘtergereIn piata unde merg cel mai des tarabele producatorilor si ale intermediarilor sunt destul de bine delimitate si nu prea putem sa-i "incurcam" dar, vorba ta, sa ne uitam la maini.
Unii spun ca sunt cazuri izolate, dar eu vad un nivel de civilizatie ingrijorator. In urma cu ceva ani, o perioada de vreo trei ani, cât fiicele mele au invat/insistat sa gateasca, mă trimiteau la piată chiar si de doua ori pe zi ( la Domenii, că era aproape; altfel eu preferam Oborul ). Vanzatorii au inceput să mă cunoască si să-si permita tot felul de familiarităti. Se supărau ca si vociferau ca nu ma stabilizez la o aceeasi taraba...Nu cred că e vreo diferenta intre producători si intermediari.
RăspundețiȘtergereToate cele bune!
Acum merg la piata cat n-am fost in viata mea! Nu mi-a trecut prin minte ca ar prefera sa ma stablizez la o taraba, dar exact asa am facut, fortata de imprejurari: sa fie taraba cat mai aproape de o poarta de iesire din piata (cumpar ceva, ies repede si inspir-expir adanc, beau apa, apoi intru din nou si tot asa - pentru ca ma sufoc cu esarfa pe figura; in prima zi de obligativitate a mastii am cazut peste taraba unuia). Acum ma distrez! :))
ȘtergerePentru ca ai amintit de familiaritati: am patit-o cu o vanzatoare de la un chisoc de ziare, de unde cumparam aproape zilnic maruntisuri - la un moment dat incepuse sa-mi vanda reviste cu invelitoare de nailon rupta, carti cu coperti indoite... pe sistemul: "n-o iei tu, te rog?" Am tacut, dar n-am mai cumparat de acolo.
Multumesc. Toate cele bune!