La cules de struguri

Aproape toată săptămâna trecută am fost la cules de struguri. Deși n-au mai fost îngrijite ca la carte în ultimii ani vițele planate acum vreo 30 de ani au avut mulți ciorchini – în două-trei zile am fi terminat de cules dar nu puteam rămâne mai mult de câteva ore zilnic, așa că ne-a luat o săptămâna și o zi.

Partea noastră din grădină e ascunsă sub viță de vie, dar și sub fel și fel de plante, între care „rochița rândunicii” la greu. Arată ca o imensă tufă de ceva nedefinit, dar verde (încă). Îi va veni și ei timpul la amenajat. E și un măr pe acolo – se vede un fruct printre crengi... Celelalte au căzut printre tufe.

Sâmbătă, în timp ce adunam struguri din vițele care, practic, îmbracă acea casă de jur-împrejur, în apropiere s-a oprit lângă gard o fetiță brunetă, cu păr lung ondulat, și ochi albaștri. După vreo câteva minute am întrebat-o dacă are nevoie de ceva. M-a rugat să îi permit (ea a folosit verbul) să ia un ciorchine de strugure. I-am spus să aleagă mai mulți, dar să ia dintre aceia care au boabele cele mai închise la culoare. „Aceia sunt cei mai bine copți; nu?” întreabă ea. Și așa, s-a înfiripat un dialog. Am luat de la nepoțica noastră un scăunel din plastic, puștoaica s-a instalat lângă cișmea cu un castronel cu struguri spălați. Am rugat-o să nu mănânce prea mulți pentru a nu avea probleme... Și-mi zice: „Dacă nu e cu supărare aș lua acasă ce nu pot mânca”. „Ne-ai face o mare bucurie dacă vei dori să iei mai mulți acasă pentru că noi nici nu îi vom putea culege pe toți”. „Mai lăsați și pentru păsări? Tata spune că graurii mănâncă struguri”. „Oh, da! Graurii au mâncat o mulțime de struguri, dar ne-au rămas destui și nouă. Le mai lăsăm și lor, sigur”. Tare m-am amuzat.

N-o mai lungesc cu și mai multe amănunte. S-a apropiat de vița de vie, s-a uitat cum rup ciorchinii și a reușit și ea. A vorbit aproape non-stop despre... ecosisteme, despre nutrienți, despre substanțe toxice pe care le mai folosesc unii oameni pentru a-și proteja de dăunători fructele, legumele, recoltele, despre cât de greu poate fi înlocuit un copac bătrân care a fost tăiat. O mulțime de lucruri, iar limbajul ei era sofisticat. Avea o mulțime de cunoștințe în materie de... biosferă. Așa m-am apucat să citesc despre biosferă, să-mi reamintesc ce am știut cândva, și am făcut o sinteză, apoi sinteză la sinteza sintezei. E în clasa a VI-a puștoaica, dar vorbește ca o domnișoară educată la pension. O dulceață de copil! Când a plecat acasă i-am dat struguri nu chiar cât putea să ducă, să nu se chinuie. Un pic mai târziu a venit tatăl ei, să ne mulțumească pentru struguri și, pentru că îl cunoștea pe vărul alături de care culegeam (dar și pe mama; și l-a cunoscut bine și pe unchiu’), a rămas și el să culeagă struguri. Mama o știa pe copilă de când era mititică. Eu nu prea am mai fost pe acolo de când a murit unchiul, în 2015, așa că habar n-am de vecini – mai puțin de cei din curtea de lângă - au un Rottweiler și nu aș fi putut rămâne „indiferentă”. 😊

Pentru că acum erau destui care să culeagă în partea de jos a viței eu am urcat, să culeg ce se putea din dreptul balcoanelor și ferestrelor. Și atunci, în balcon, am dat de un păianjen! Mă oftic de numa’ pentru că nu am reușit să fotografiez pânza (imensă, cu irizări de la lumina soarelui), și nici păianjenul așa cum aș fi vrut pentru că era pe colț undeva și trebuia să mă aplec, cu spatele, peste balustradă. În realitate e cât o monedă de 10 bani /10 euro cent. L-am fotografiat și l-am lăsat în pace.

În cutie sunt struguri ananas, cei mai mulți.

Sunt plantate două soiuri de viță:

struguri ananas

și unii cu bob mic - n-a știut nimeni (dintre cunoscuți) să-mi spună cum le zice:

Sunt struguri mai mici, mai acrișori și coajă mai groasă. Cei mai mulți struguri i-am împărțit, pentru că mama nu face must anul acesta, iar de vin nici atât nu se mai ocupă pentru că nu are cine să-l bea și mai sunt încă vreo 20 de litri din anii trecuți – habar n-am dacă o mai fi bun vinul. Dacă reușesc să fac suc (cu storcătorul de fructe!) din strugurii culeși o să mă laud o lună! 😊

(postare programata)