2020-10-01

Să mă scoți din telefon

Ieri – deși nu era în program - am ajuns la una dintre piețele agroalimentare din oraș. Ca să nu intru și eu, chinuindu-mă cu eșarfa pe gură și nas a intrat doar persoana care era cu mine. Așteptam cuminte cât mai aproape de vitrina unui magazin, să nu încurc circulația pietonilor prin zonă. Rotindu-mi ochii după nimic am văzut câțiva porumbei pe un panou, câțiva pe un stâlp și pentru că vreau să învăț să fac fotografii nu am pierdut nici această ocazie. Ridic mâinile cu telefonul, privesc spre cer și când să apăs „fotografiază” văd cu coada ochiului o doamna blondă, minionă, în vârstă cam de 40-50 de ani (mai mult spre 40; nu mă pricep să apreciez vârsta oamenilor), elegant îmbrăcată, care s-a oprit foarte aproape de mine și mă privea insistent, netezind între degete un staniol de la ceva ciocolată, cred. Privind spre ea am ratat total poza! A ieșit ce se vede:
Renunț să mă uit după porumbei și aștept ca femeia să spună ceva – loc să mă ocolească avea și nici cu sacoșe nu era încărcată. Totuși, fac doi pași înainte, gândindu-mă că are probleme și chiar nu mă poate ocoli. Și atunci o aud: „Să mă ștergi din telefon!” (vorbește aproape în șoaptă, cu hotărâre). Nu m-am prins ce vrea să zică și doar am făcut ochii mari la ea, nefiind sigură că mie mi se adresează. A pornit pe drumul ei și la fiecare pas se întorcea și-mi spunea: „Să mă ștergi din telefon”. „Să anulezi fotografia mea din telefon”. „Să ștergi imaginea mea din telefon”. A tăcut abia după ce a trecut de colțul magazinului și nu am mai văzut-o... Am rămas ca la dentist. Câțiva trecători priveau spre mine în momentele când ea vorbea aiurea și aveam tendința să mă „dezvinovățesc”. M-am amuzat, dar mai apoi mi-a trecut. E imposibil ca femeia să nu fi văzut că mă uitam spre cer când am făcut poza, iar poziția ridicată a mâinilor era dovada clară că nu putem fotografia spre asfalt!
Mai apoi am aflat de la un vânzător în piață – ieșit la o țigară – că doamna în cauza are probleme psihice și e „groaza” vânzătorilor. Atunci când vine începe să pipăie fructele și legumele, să guste din fructele mărunte, să comenteze că alea sau alea trebuie așezate pe mărimi, pe calități și fel de fel de de-astea. Cică nu scapă nicio tarabă.
Din privirea ei aproape disperată am bănuit că ceva nu e ok și m-am abținut să-i fac semnul internațional pentru „ești dusă”. Pfuuu... Rătăcirea minții e teribilă! 

12 comentarii:

  1. E trist! Pacat ca astfel de oameni nu primesc ingrijirea corespunzatoare! Si aici este la fel, atat timp cat nu sunt agresivi stau pe strazi.
    Zi placuta iti doresc!
    Muah! 😊 Pupicios! 😘😘😘
    PS Era sa uit, sa nu uiti sa stergi numarul femeii din telefon … si fotografia! 😅😅😅😅😅

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Foarte trist. Cred, totusi, ca e mai bine sa fie in familie (cei care au) decat abandonati in "sanatorii" (mai ales in cele de pe aici).

      Multumesc, Ella draga! 😊 Zi frumoasa iti doresc sa ai si tu! Pupicios! 😘 😘 😘

      P.S. Am sters, gata. Am publicat poza si am sters-o din telefon. Of.

      Ștergere
  2. Bună, Diana! Ai avut parte de o experiență inedită și dacă nu ai fi primit lămuriri sunt sigură că ai fi rămas pentru mai mult timp cu gândul la acea persoană.
    Să-ți fie zilele senine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, Dana!
      Oh, da! Inca, ma gandesc la ea, dar cu tristete, nu cu "enervare".
      Initial m-am distrat. Insistenta ei de a sterge poza m-a pus cel mai mult pe ganduri (sa nu zic si de privire) - si mi-a trecut "distractia".
      Multumesc, la fel!

      Ștergere
  3. Of. Doamne fereşte! Cine ştie ce e în mintea ei, biata de ea.
    Dar îmi imaginez cam cum ai reacţionat, şi eu aş fi rămas blocată.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar ca!
      O priveam cum merge si se tot rasuceste sa-mi vorbeasca... Efectiv, nu-i puteam intoarce spatele (s-o ignor) si priveam in urma ei... ca hipnotizata! Un lucru stiu cert: am depus "efort" sa nu-i fac semn ca-i zapacita... Parea ca striga o voce in creierul meu s-o las balta.

      Ștergere
  4. Acestei oameni sunt probabil singuri si nu stiu ce sanse sunt la noi sa ajunga sa vorbeasca cu un profesionist. Mintea trebuie protejata, mai ales in aceste timpuri stranii, cu multe lovituri psihologice.
    Sa stii insa ca sunt si oameni care pur si simplu nu vor sa fie fotografiati. Se mai intampla!

    Seara frumoasa, Diana draga! Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sunt o bagacioasa... si pentru ca domnul acela mi-a spus sa nu-mi fac probleme pentru ca... am pus intrebari. E casatorita si are doi copii la liceu (locuieste in cartierul unde e piata).

      Oh, stiu! Nici nu mi-as permite sa fotografiez oameni pe strada si apoi sa le public chipurile pe blog sau aiurea. Chiar si in cazul celor numiti "fotografi de strada" exista controversa (la nivel de lege) daca trebuie sau ba sa li se ceara acordul scris celor fotografiati astfel incat sa poata fi usor identificati in poza....

      Multumesc, Suzana draga! Minunata ziua sa iti fie! Pupici! ❤️

      Ștergere
  5. Vreo 15 ani am avut o vecina, cam de-o varsta cu mine si sotia mea, care se simtea mereu deranjata de toata lumea. Dupa un timp ne-am obisnuit, o ocoleam, suportam...Au trecut anii, vecina a decedat, eu si familia ne-am mutat, dar mai trec uneori pe strada respectiva. Recent, ziua, mi s-a parut ca o vad pe decedata. M-am interesat de la fostii vecini: fiul ei se casatorise cu o femeie asemanatoare mamei sale ca statura, gusturi vestimentare, coafura...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pfoaaaa! Zau daca stiu: sa râd sau sa plâng? 😂 Poate ca au noroc fostii tai vecini si "sosia" nu are si naravul fostei vecine.
      Interesant, in sensul ciudat, sa-si ia sotie care seamana cu mama lui aproape pana la identificare! 😊

      Ștergere
  6. Prin toate pietele e aglomerat... De evitat dupa-amiezele si sfarsitul saptamanii... :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dupa-amiaza nu mai e chiar asa de aglomerat, dar spre ora inchiderii ies in evidenta unii. :)

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.