Nikola Tesla, inventator, fizician,
inginer mecanic, inginer electrician, unul dintre promotorii cei mai
importanți ai electricității, considerat a fi unul dintre cei mai
importanți oameni de știință ai sfârșitului de secol XIX și
începutului de secol XX, s-a născut în 10 iulie 1856 în Smiljan
(pe teritoriul fostului imperiu austro-ungar, azi Croația).
În
anul 1997, Life Magazine scria că Tesla este printre primii o
sută cei mai faimoși oameni din ultimii o mie de ani.
Între
toți inventatorii lumii, Nikola Tesla este unul nu doar genial, ci
și fascinant. Inventatorul ingineriei electrice moderne, motorului
electric, radarului, radioului, razelor X și altele suferea de unele
afecțiuni numite azi „tulburări obsesiv-compulsive”.
Nikola
Tesla, deși avea o mulțime de patente inovatoare, nu era bogat, dar
nici tocmai sărac (în cea mai mare parte a timpului). Pare că
mulți inventatori au folosit – și folosesc – patentele lui
Tesla. Deși și-ar fi permis, Tesla nu și-a cumpărat o
proprietate, preferând să locuiască în camere de hotel. Datorită
prieteniei și relațiilor cu familia Astor între anii 1900-1919
Nikola Tesla a locuit în hotelul Waldorf-Astoria, dar a schimbat mai
multe hoteluri: St. Regis, Marguery, Pennsylvania, Governor Clinton
(azi Hotel Stewart) și, în ultimii ani de viață, a trăit în unul dintre
cele mai mari și luxoase hoteluri din orașul New York: New Yorker
(1933-1943), unde a avut un apartament la etajul 33 (din 43), format
din camerele 3327 și 3328 (nota o plătea Westinghouse Corporation,
care îi finanțase experimentele științifice majore).
*
În
anul 1921 obișnuia să hrănească porumbeii, să-i ia acasă pe cei
răniți sau care dădeau semne de boală și să îi îngrijească –
și asta în ciuda faptului că era cunoscut ca germofob. Pe
pervazuri
făcuse cuiburi pentru porumbei și le permitea să zboare liber în
cameră, ceea ce i-a determinat pe hotelieri să îl constrângă să
se mute. Pentru a fi lângă un porumbel bolnav uita de cercetare și
de invenții – nimic nu era mai important decât grija pentru
porumbel.
*
În
1922 acest porumbel alb, se spune că ar fi povestit Tesla, a zburat
în camera lui pentru a-i spune că moare. A fost cu sufletul la gură
la moartea porumbelului și le-ar fi spus prietenilor că în acel
moment a simțit că viața s-a terminat. Se presupune că ar fi
spus: „Am iubit acest porumbel cum iubește un bărbat o femeie, și
ea m-a iubit. Cât timp am avut-o pe ea viața mea avea un scop".
Ani
de zile am hrănit mii de porumbei; mii – cine poate să-i numere.
Dar într-o zi am întâlnit un porumbel alb-alb, cu gri deschis la
capetele aripilor. Era o femelă. Puteam să recunosc acel porumbel
oricând. Oriunde mă duceam, porumbelul mă găsea. Când am
chemat-o, a venit la mine. Ea m-a înțeles, și eu am înțeles-o.
(...) Când era bolnavă, știam. A venit la mine în cameră și am
stat lângă ea zile întregi. Într-o noapte, întins fiind pe pat,
în beznă, și gândindu-mă la probleme, a intrat în cameră, ca
de obicei, prin geamul deschis și s-a așezat pe birou. Știam că
vrea să-mi spună ceva important; m-am ridicat de pe pat și m-am
dus la ea. O priveam și îmi spunea că o să moară. Când am
înțeles că o să moară, ochii ei au iradiat o lumină mai intensă
decât tot ce am reușit eu să produc cu cele mai puternice lămpi
din laborator.
(din
cartea lui John J. O’Neill, „Prodigal Genius: The Life of Nikola
Tesla”; 1944)
În
7 ianuarie 1943, ignorând semnul „Nu deranjați”, o cameristă a
intrat în camera de hotel și l-a găsit pe Nikola Tesla mort.
Surse
online
*
foto
porumbel:
Image by Sandeep Handa from Pixabay