Legi prin care se urmareste ingradirea libertatii de exprimare: ACTA, SOPA, PIPA

Avand in vedere ca sunt romani - si nu putini - care spun: mare lucru sa incalcam cateva drepturi fundamentale daca e in ”interesul general”, indraznesc sa scriu ca in mintea celor amintiti o asemenea dispozitie legala este perfecta pentru ordinea... financiara.

Pentru a fi bine vazuti - ca politicieni, si nu numai - pe te miri unde - unii romani (cu putere de decizie politica, in special) ar fi capabili sa semneze si in alb - asta ca sa nu scriu ca o fac din interese pur... personale... Sau din prostie?!

Se va aplica sau ba aceasta lege? Aceasta este intrebarea. Raspunsul probabil nu-mi place - dar cui ii pasa ce-mi place mie atunci cand interesele economice (ale unei minoritati) si / sau opinia majoritatii cantaresc mai mult decat valoarea drepturilor castigate de ianintasi chiar si cu pretul vietii?

Ce este ACTA

Sfarsitul libertatii online?

ACTA (Acord comercial de combatere a contrafacerii) a intrat in faza finala, dupa ce trei comisii parlamentare si-au votat recomandarile pe 31 mai, informeaza Parlamentul European pe site-ul propriu. Comisia pentru afaceri juridice a votat impotriva unei propuneri de aviz care recomanda aprobarea acordului, iar comisiile pentru industrie si libertati civile au aprobat rapoarte ce recomanda respingerea ACTA

Pentru ca ACTA sa intre in vigoare in UE, TREBUIE APROBAT DE Parlamentul European si de Consiliu apoi ratificat in statele membre.Votul in plen este programat pentru perioada de sesiune din 2-5 iulie si va lua in considerare recomandarea comisiei pentru comert international, responsabila cu dosarul. Aceasta va primi avizul altor patru comisii, cele pentru afaceri juridice, libertati civile, industrie si dezvoltare.

Un raportor din Marea Britanie cere respingerea acordului

Comisia pentru dezvoltare va vota pe 4 iunie asupra unui proiect de aviz in favoarea aprobarii. Cu toate acestea, trei amendamente au fost deja prezentate cerand respingerea ACTA. 

Raportorul David Martin (Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, Regatul Unit) cere in raportul lui respingerea acordului in Parlament. Comisia pentru comert international va vota recomandarea sa pe 20-21 iunie.

Comisia Europeana cere aprobarea ACTA

Desi mai multe comisii parlamentare cer respingerea acordului, Comisia Europeana cere aprobarea ACTA. In ziua de 10 Mai Comisia a trimis acordul la Curtea de Justitie pentru o decizie asupra compatibilitatii acestuia cu drepturile si libertatile fundamentale in Uniunea Europeana. Comisia a cerut Parlamentului sa astepte decizia Curtii inainte de a vota.

Sursa: Parlamentul European

**

Joi, 26 ianuarie 2012, reprezentanti din 22 de state membre UE si Uniunea Europeana au semnat la Tokyo Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA). Tratatul nu va putea intra, insa, in vigoare, fara aprobarea Parlamentului European. 

Scopul Acordului ComercialAnti-Contrafacere (intre UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore, Coreea de Sud si Elvetia) este de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuala, inclusiv online si de a combate contrafacerea si pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzica si filme. 

Comisia Europeana si-a publicat ultima propunere pe 24 iunie 2011. Comisia parlamentara responsabila cu acest text este cea pentru comert international. Alte patru comisii vor prezenta opinii: comisiile pentru dezvoltare, industrie, cercetare si energie, afaceri juridice si libertati civile.

Abia dupa ce este discutata si votata in comisii, propunerea poate fi dezbatuta si votata in plen. Comisia pentru dezvoltare a inceput deja discutiile, celelalte comisii urmand sa inceapa lucrarile in curand.

In cadrul acestui proces, Parlamentul European, comisiile si serviciile sale vor organiza seminarii si reuniuni cu experti, reprezentanti ai societatii civile si alte parti vizate, pentru ca toate opiniile sa fie ascultate.

ACTA (Acord comercial de combatere a contrafacerii) prevede, printre altele, că providerii de internet pot să consulte informaţiile din calculatorul unei persoane conectate atunci când există suspiciuni că aceasta foloseşte sau accesează material piratat. Totuşi, ACTA permite statelor care au semnat acordul, aşa cum este România, să se retragă sau să aducă amendamente.

Depozitarul ACTA este Japonia, iar perioada de semnare este 1 mai 2011 - 1 mai 2013. Participanţii la negocierea sa, 37 de state din întreaga lume, se pot retrage şi pot depune amendamente în orice moment, prevede actul, postat pe site-ul Consiliului Uniunii Europene.

ACTA nu se referă exclusiv la protejarea proprietăţii intelectuale pe internet, ci şi la protejarea acesteia în cadrul contrafacerilor fizice de bunuri de consum şi la reglementări în privinţa medicamentelor generice. Acestea din urmă sunt medicamente care copiază întocmai reţeta unui medicament de pe piaţă, dar sunt vândute sub un alt nume.

GreatNews.ro a consultat textul ACTA şi prezintă ce presupune tratatul şi ce drepturi şi obligaţii vor avea utilizatorii de internet în cazul în tratatul va fi aplicat în forma sa actuală:

- dacă ai un soft piratat sau vezi un film piratat poţi fi pedepsit imediat. Cel mai probabil, urmând prevederile ACTA, îţi va fi blocat IP-ul, iar, pe termen lung, te aşteaptă plata unor despăgubiri.

- organul de control instituit odată cu aplicarea ACTA va avea acces, cu ajutorul providerilor, la informaţii din calculatorul tău

- accesul în calculatorul utilizatorului se face NUMAI după constatarea că, pe IP-ul asociat calculatorilor respectiv, a fost folosit material piratat. Totuşi, accesul la informaţii din calculatorul respectiv va fi nelimitat

- pot fi consultate chiar şi informaţiile de pe emailul unei persoane

ACTA va intra în vigoare doar dacă va fi ratificat de Parlamentul European. Proiectul de lege va intra în dezbatere în luna iunie 2012.

http://www.greatnews.ro/index.php/actual/ce-este-acta-legea-care-schimba-internetul-romania-se-poate-retrage-oricand.html (in febr 2021 eroare 404)

Ce a spus Parlamentul European pana acum despre ACTA?

Parlamentul European a aprobat trei rezolutii:

- 11 martie 2009, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene sa faca publice imediat documentele legate de negocierile internationale privind ACTA;

- 10 martie 2010, deputatii europeni si-au exprimat ingrijorarea in legatura cu lipsa transparentei in negocierile ACTA;

- 24 noiembrie 2011, Parlamentul European saluta ACTA ca un pas in directia cea buna si cere Comisiei Europene sa confirme ca acordul nu va avea impact asupra libertatilor de baza si legislatiei existente.

Ce se intampla daca Parlamentul European respinge acordul?

ACTA nu va putea intra in vigoare in UE. Acordul nu este posibil fara aprobarea Parlamentului European. Cu toate acestea, daca cele sase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra in vigoare in acestea.

Primul semn ca Parlamentul va respinge ACTA.

Acest acord va fi ingropat pana in vara  [...] Comisia Europeana "cauta inainte de toate sa intarzie votul cu unul sau doi ani, timp in care presiunea populara si politica impotriva ACTA ar scadea", a apreciat reprezentantul verzilor Sandrine Belier, relevand ca acum executivul poate cu toate acestea sa decida de unul singur inaintea Curtii

http://www.antena3.ro/externe/e-primul-semn-ca-parlamentul-va-respinge-acta-acest-acord-va-fi-ingropat-pana-in-vara-161192.html

Legea ACTA se clatina

In 11 februarie 2012, au fost organizate proteste impotriva legii ACTA in peste 200 de orase europene (vezi pe site harta protestelor si statele ai caror reprezentanti se razgandesc - cel putin la nivel declarativ.

http://www.greatnews.ro/index.php/international/legea-acta-se-clatina-tot-mai-tare.html (in febr 2021 eroare 404)

Ce este SOPA, proiectul SUA care vizeaza site-urile din toata lumea

Legea SOPA (Stop Online Piracy Act), aflată în dezbatere în Statele Unite, vrea să elimine piratarea pe Internet a materialelor cu drepturi de autor precum filmele și melodiile, dar și circulația produselor contrafăcute. Legea SOPA a fost introdusă în dezbatere în Camera Reprezentanților la data de 26 octombrie 2011 de republicanul Lamar Smith.

Legea SOPA permite Departamentului de Justiție al SUA, precum și proprietarilor drepturilor de autor, să obțină ordine judecătorești împotriva site-urilor acuzate că încalcă sau facilitează violarea drepturilor de autor. Legea se aplică asupra site-urilor străine (actualele legi din Statele Unite nu acoperă site-urile din afara jurisdicției SUA).

legea SOPA și prezintă în continuare cele mai importante prevederi ale sale:

Autoritățile americane pot începe o acțiune împotriva serviciului care a înregistrat un domeniu sau împotriva proprietarului site-ului străin despre care consideră că încalcă legea drepturilor de autor.

Furnizorii de internet sunt obligați să ia toate „măsurile tehnice posibile” pentru a bloca accesul utilizatorilor la site-ul respectiv (sau la o parte a acestui site). Aceste măsuri trebuie luate într-un interval de maximum cinci zile de la data la care au primit un ordin judecătoresc.

Motoarele de căutare sunt obligate să ia toate „măsurile tehnice posibile”, în maximum cinci zile de la primirea ordinului, pentru ca în listele de căutare să nu mai apară linkuri spre site-urile respective.

Serviciile de plăți online sunt obligate să ia toate „măsurile tehnice posibile”, în maximum cinci zile de la primirea ordinului, pentru a suspenda plățile făcute în conturile bancare folosite de site-urile respective.

Serviciile de publicitate online sunt obligate să ia toate „măsurile tehnice posibile”, în maximum cinci zile de la primirea ordinului, pentru a stopa furnizarea de publicitate către site-urile respective.

Dacă nu iau măsurile cerute de lege, furnizorii de internet, motoarele de căutare, serviciile de plăți online și serviciile de publicitate online pot fi aduse în fața instanțelor de judecată.

Reproducerea sau distribuirea neautorizată pe net a unor materiale cu drepturi de autor duce la o pedeapsă de maximum cinci ani de închisoare pentru zece astfel de încălcări ale legii într-un interval de șase luni.

http://www.greatnews.ro/index.php/actual/ce-este-legea-sopa-proiectul-sua-care-vizeaza-site-urile-din-toata-lumea.html (in febr 2021 eroare 404)

Pe 15 ianuarie 2012, audierile privind SOPA au fost amanate pana la ”ajungerea la un consens” cu privire la ce se doreste de la o astfel de lege.

Ce este legea PIPA

sau PROTECT IP (Actul pentru Prevenirea Pericolelor Online Reale la adresa Creativității Economice și Furtul Proprietății Intelectuale) este un proiect de lege propus în Senatul Statelor Unite Ale Americii care ar da guvernului SUA și deținătorilor de drepturi de autor puteri fără precedent asupra site-urilor bănuite că încalcă aceste drepturi, inclusiv asupra site-urilor aflate în afara SUA.

Votul pentru aprobarea PIPA se va desfășura pe 24 ianuarie 2012.

SOPA (Actul pentru Stoparea Pirateriei Online) este o versiune similară a legii propusă în Camera Reprezentanților din SUA.

Legea PIPA (Protect Intellectual Property Act) își propune să ofere Guvernului Statelor Unite și deținătorilor de drepturi de autor noi instrumente cu ajutorul cărora să blocheze accesul la site-urile ”dedicate încălcării drepturilor de autor sau bunurilor contrafăcute”.

Legea PIPA vizează în special site-urile înregistrate în afara Statelor Unite.

Proiectul de lege PIPA a fost introdus pe 12 mai 2011 de senatorul democrat Patrick Leahy. Potrivit unor estimări, guvernul federal ar urma să cheltuiască pentru implementarea legii aproximativ 47 de milioane de dolari până în anul 2016.

În mare parte, legea PIPA, care este dezbătută în Senatul SUA, are aceleași prevederi precum legea SOPA (Stop Online Piracy Act), dezbătută în Camera Reprezentanților. Astfel, legea PIPA definește încălcarea drepturilor de autor drept „distribuirea de copii ilegale” sau de „produse contrafăcute”.

Legea PIPA, acuzată că distruge ideea "un singur Internet pentru toți"

Una dintre prevederile care a atras cele mai multe critici era aceea care le dădea voie autorităților să „scoată” din Internet ce site-uri doreau: dacă un utilizator din Statele Unite ar fi introdus o adresă a unui astfel de site, el n-ar fi putut să îl acceseze. Ar fi fost ca și cum site-ul respectiv nu exista pentru el.

”Înseamnă că nu mai suntem dedicați ideii că există un singur Internet, că nu mai suntem dedicați ideii că orice persoană, de oriunde din lume, poate accesa orice site de oriunde din lume”, a declarat Sherwin Siy de la grupul nonprofit ”Public Knowledge” pentru The Washington Post. În urma criticilor, senatorii au spus că vor elimina această prevedere.

După protestele din mediul online din data de 18 ianuarie, senatorul Harry Reid a anunțat că votul asupra legii PIPA va fi amânat până când vor fi rezolvate problemele ridicate vizavi de proiectul legislativ.

http://www.greatnews.ro/index.php/actual/ce-este-legea-pipa-un-articol-foarte-criticat-al-documentului-va-fi-eliminat.html (in febr 2021 eroare 404)

ACTA are ca scop sa imbunatateasca aplicarea drepturilor de proprietate individuala la nivel international. Multe state isi exprima ingrijorarea ca economiile lor ar putea suferi mari pierderi din cauza contrafacerii si pirateriei. Pe de alta parte, exista temeri ca acordul ar favoriza interesele marilor companii in detrimentul drepturilor cetatenilor. Cei ce se opun acordului se plang si de faptul ca negocierile s-au facut in secret. 

*

PIPA și SOPA prevăd mijloace multiple prin care site-urile suspectate de încălcarea drepturilor de autor pot fi oprite:

- Obligarea furnizorului de internet să înceteze găzduirea site-ului;

- Obligarea motoarelor de căutare (Google și celelalte) să ascundă referințele către site din paginile de rezultate;

- Obligarea serviciilor de plată, cum ar fi Google AdSense și PayPal, să înceteze plățile către site;

- Revocarea înregistrărilor DNS. Astfel, atunci când cineva tastează adresa site-ului, browserul nu va mai ști adresa numerică corespunzătoare pentru a se putea conecta la site.

În prezent, site-urile beneficiază de un refugiu (safe harbor) prin care ele nu sunt responsabile de documentele încărcate de utilizatorii lor (muzică, filme, fotografii). Site-urile trebuie doar să ofere o metodă prin care deținătorii de copyright să poată identifica și șterge documentele care încalcă drepturile de autor. Dar dacă PIPA și SOPA ar trece, clauza de refugiu ar fi desființată. Într-un scenariu extrem, Facebook ar putea fi închis imediat ce unul dintre utilizatori încarcă o fotografie asupra căreia nu deține drepturile.

Chiar și o singură legătură (link) către un site găsit vinovat este un motiv suficient pentru închiderea site-ului și acționarea în judecată a deținătorului.

Dacă un utilizator încarcă pe un site un clip cu cățelul său, iar în fundal se aude la televizor un cântec acoperit de drepturi de autor, întregul clip încalcă aceste drepturi și va fi șters de pe site. Utilizatorul poate fi, într-un caz extrem, trimis la închisoare.

Toate aceste lucruri se pot întâmpla fără un proces la tribunal și fără dreptul la apărare. Un mandat de la un judecător este suficient pentru a impune toate măsurile necesare pentru închiderea unui site.

Proiectele de lege sunt susținute de deținătorii de copyright, în special de trusturile de distribuție a filmelor și muzicii din SUA. Din interese financiare, ele trec peste avertismentele armatelor de experți în securitate cu privire la breșele de securitate pe care aceste legi le-ar deschide. Aceste proiecte solicită, fără niciun aviz tehnic, reconstruirea din temelii a unor mecanisme esențiale ale Internetului, cum ar fi serviciul DNS.

Textul legilor abundă în termeni de propagandă:

* Proprietate intelectuală - Folosirea acestui termen evită consultarea societății și induce ideea greșită că am răspuns deja la întrebarea dacă un document este ”proprietate” sau nu. Acest termen nu are niciun sens, ci acoperă o gamă largă de concepte foarte diferite: drepturi de copiere, patente, mărci înregistrate etc. În plus, el conduce mintea ascultătorului spre noțiuni de proprietate fizică neaplicabile unor bunuri digitale.

* Piraterie - Copierea unui document este pusă cu parșivenie în ecuație cu atacarea unei nave și omorârea oamenilor.

* Operă protejată - Drepturile de copiere nu protejează o operă. A proteja înseamnă a feri de daune sau de distrugere. O operă nu este distrusă dacă se fac mai multe copii ale ei; chiar dimpotrivă.

Dacă PIPA și SOPA trec, ne putem aștepta la presiuni din partea concernelor de media din SUA pentru adoptarea de legi similare și în Uniunea Europeană.

(text preluat de pe site-ul DEX-online)

Aceste legi isi propun sa opreasca incalcarea online a drepturilor de autor, dar in forma lor curenta ele vor ingradi exprimarea libera pe Internet, vor ingreuna inovatia tehnologica si vor deschide brese grave de securitate.

Toate aceste masuri ar face mai mult rau decat bine, pentru ca (intre altele) ar duce la crearea de piete negre pentru gazduire, servicii de plata si DNS. De exemplu, inevitabil ar aparea servere DNS care ar promite utilizatorilor acces la intregul Internet, nu doar la cel cenzurat. Dar aceste site-uri, din nepricepere sau cu buna stiinta, ar deschide porti spre site-uri cu software malitios care ar infecta calculatoarele care le acceseaza.

Site-urile sociale (de exemplu, Facebook sau YouTube) ar fi obligate sa supravegheze activitătile utilizatorilor lor.

Notiunea de proprietate in lumea digitala este fundamental diferita de notiunea de proprietate in lumea fizica. In lumea fizica, daca iau un obiect cuiva, acela nu il mai are. In lumea digitala, daca fac o copie dupa documentul cuiva, amandoi avem cate o copie perfecta, iar originalul este neafectat. Din aceasta cauza, copierea digitala trebuie judecata de la zero, pe baze etice complet noi, nu respinsa a priori printr-o analogie simplista si nejustificata cu furtul fizic.

Legile trebuie sa se conformeze eticii, nu invers. O lege care incrimineaza  58% din cetatenii unei tari e mai mult decat gresita si nu isi va atinge scopul pentru care a fost gandita.

(v. https://en.wikipedia.org/wiki/File_sharing#Ethics_of_file_sharing)

Toti aceia care tipa dupa drepturile de autor trebuie doar sa incheie unele conventii cu aceste ”firme” si in caz de incalcare a  legilor deja existente pot afla informatiile de care au nevoie pentru a trage la raspundere ”infractorii” Sigur, vor avea nevoie de mandat.

Apoi, cum va fi cu YouTube? Nu mai stiu care mare casa de productie filme (Warner Bros., parca) a permis site-ului sa difuzeze filme gratis... iar despre faptul ca voi copia o adresa URL si-o voi posta pe alt site nu se poate numi incalcarea drepturilor de autor - pentru ca celor care au incarcat filmul le va conveni sa ”spun mai departe”, sa creasca numarul celor care acceseaza. La fel si in cazul unor interpreti...

Pe de alta parte, ma intreb ce nevoie mai e si de ACTA (si altele de gen) cand despre Facebook - si nu numai - se afirma ca pastreaza informatiile despre utilizatori chiar si dupa ce acestia si-au sters contul...?

Facebook stocheaza informatiile personale chiar si dupa stergerea contului. Cum raspunde reteaua de socializare la acuzatiile de incalcare a intimitatii

http://www.incont.ro/bani/pe-ce-site-uri-ai-intrat-azi-facebook-salveaza-informatiile-afla-cum-poti-evita-incalcarea-intimitatii.html

Altele (barfe, zvonuri – deocamdata?)

Rezerva Federala a statului New York, cea mai mare din bancile regionale care compun Rezerva Federala a SUA (Fed), a lansat o oferta pentru realizarea unui program software care sa monitorizeze ce se discuta despre institutie in retelele de socializare, precum Facebook si Twitter

http://www.incont.ro/it-c/big-brother-pe-retelele-de-socializare-fed-vrea-sa-monitorizeze-discutiile-de-pe-facebook-si-twitter.html

sau:
Legea CALEA (Communications Assistance for Law Enforcement_ ce dateaza din anul 1994

http://www.yoda.ro/securitate/fbi-anunta-o-propunere-controversata-prin-care-sa-cotroleze-microsoft-facebook-yahoo-si-google.html