11 sept. 2014

Ella Negruzzi, prima femeie avocat in Romania



Ella Negruzzi

Ella Negruzzi (Elena Negruzzi), fiica scriitorului și omului politic Leon C. Negruzzi (1840-1890), sora generalului Mihai Negruzzi (1873-1958), s-a născut la 11 septembrie 1876 la Hermeziu, Iași.

A urmat cursurile școlii primare, Externatul Secundar de Fete (actualul Colegiu Mihai Eminescu din Iași) și Facultății de Drept la Iași (1913). În anul 1914 face cerere să fie admisă în baroul din Iași (oraș în care, pe la 1866, bunicul ei, Costache, fusese primar). Cererea ei s-a transformat într-un lung prilej de târguieli avocățești. Avocații Baroului din Iași - minți ilustre ale neamului - s-au revoltat. Nu se mai auzise până atunci de femeie care să pledeze la bară!
Ella nu s-a descurajat și a mai făcut o cerere, apoi o a treia și mai apoi a depus contestație în instanță. Bunicul său, Costache Negruzzi, i-a lasat ca moștenire gena de contestatar, gena de luptător - se numărase printre pașoptiști, printre fruntașii unioniștilor și unul dintre primii membri ai Societății Academice Române). Unchiul, Iacob Negruzzi (care a luat-o in grijă după moartea fratelui său, Leon), fusese chiar de două ori președinte al Academiei și inițiator al mișcării junimiste.


În ianuarie 1914 în ziarul Universul scria:
Se știe că dna Ella Negruzzi, licențiată în drept, a cerut consiliului de disciplină al baroului de Iași înscrierea dumisale în acel barou. Consiliul, în unanimitate, admițând această cerere (e influența lui Iacob Negruzzi aici – n.n.), mai mulți avocați au făcut apel, care a fost admis de Curtea din Iași, pe motiv că femeile n-au dreptul de a exercita profesiunea de advocat.

Contra acestei deciziuni, dna Negruzzi a făcut recurs, care s-a judecat ieri de secția I a Curții de casație. Dna Negruzzi s-a prezentat în persoană, asistată de dnii advocați M. Ferechide și N. Polizu. Advocații, care au contestat dnei Negruzzi dreptul de a fi advocat, au fost reprezentați prin dl. advocat D. Xeni.

La dezbateri asistă foarte multă lume. […]

D. Xeni arată că atât textul formal al legii, cât și tradiția baroului nu permit femeii să facă azi parte din barou. (...) Nu contestă cultura și inteligența femeilor, dar crede că intrarea în barou ar micșora prerogativele tradiționale ale baroului, pe care generația de azi e datoare să le transmită celei de azi mărite, iar nu micșorate [...].
Așa gândeau spirite mari ale vremii. Un om de capacitatea intelectuală a lui Titu Maiorescu a rostit, într-o conferință de presă despre rolul femeii în societate, următoarele cuvinte: Cum am putea să încredințăm soarta popoarelor pe mâna unor ființe a căror capacitate intelectuală este de zece ori mai mică!
D. Polizu spune că acordarea dreptului unei femei de a exercita profesiunea liberă de advocat nu constituie nici un pericol social. Probă că în statele unde femeile au dreptul de a fi advocat, ele se achită de obligaţiunile ce şi le-au luat faţă de clienţii lor. Arată că acordându-se femeilor dreptul de a fi advocat se face un pas înainte şi la noi în ţară pentru emanciparea femeii […]

După ani de procese Ella Negruzzi a câștigat dreptul de a intra în concurs și a devenit membră a Baroului Ilfov. A profesat ca avocat în Baroul Covurlui - Galaţi şi, din 1919, în Baroul Bucureşti.

După ce prin Constituţia din 1923 s-a conferit femeilor din România dreptul de vot şi de a fi alese, Ella Negruzzi s-a înscris în Partidul Naţional Ţărănesc şi, în 1929, a fost aleasă consilier local în Bucureşti, alături de alte feministe precum Alexandrina Cantacuzino şi Calypso Botez. Ella Negruzzi a militat toată viaţa pentru emanciparea femeii, pentru promovarea culturii, împotriva războiului.

Ella Negruzzi a devenit o apărătoare consecventă a celor oropsiţi de soartă. S-a remarcat în perioada interbelică ca o militantă pentru drepturile femeilor, punând bazele, împreună cu alte două intelectuale, Maria Baiulescu şi Elena Meissner, Asociaţiei Emanciparea femeii, al cărei preşedinte a fost. Asociaţia a urmărit emanciparea civilă şi politică a femeii prin prisma dezvoltării acesteia în toate domeniile şi ocuparea de funcţii în raport cu pregătirea şi capacitatea fiecăreia. Şi-a concentrat atenţia asupra femeilor de la sate, iniţiind cercuri culturale şi fondând cămine culturale unde a arătat sătencelor cum să-şi organizeze gospodăria şi cum să-şi educe copiii.

După instaurarea fascismului în Germania, Ella Negruzzi s-a manifestat ca o luptătoare împotriva războiului, făcând parte din organizaţia Grupul avocaţilor democraţi, înfiinţată în 1935. A înfiinţat organizaţia Frontul feminin (1936), organizând numeroase întruniri şi conferinţe menite să contribuie la antrenarea femeilor în acţiunile pentru apărarea drepturilor lor economice, politice, sociale şi culturale.
A avut și o bogată activitate publicistică, a scris articole feministe în diverse publicaţii juridice.
Jurist de seamă şi luptătoare pentru emanciparea femeii în România, Ella Negruzzi s-a stins din viaţă la Bucureşti, pe 19 decembrie 1948.

Sursa foto wikipedia.org
Mai mult aici:

  •  http://www.revistafelicia.ro/articol_1011705/romance_remarcabile__ella_negruzzi_-_prima_femeie_avocat_din_romania__lupta_pentru_barou.html
  • http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ella_Negruzzi
  • http://www.istorie-pe-scurt.ro/ella-negruzzi-prima-femeie-avocat-din-estul-europei/

4 comentarii:

  1. 75 de ani este o varsta respectabila, avand in vedere vremurile in care a trait. Prima femeie avocat din România, o cariera starlucita, o viata pusa in slujba emanciparii femeilor, o aparatoare a dreptatii.
    Un frumos articol comemorativ , Diana draga!
    gânduri bune de aici din Bavaria, catre dragile mele brasovence :-*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai este o românca deosebita, considerata prima femei avocat din România (nascuta cu 9 ani mai devreme decat Ella Negruzzi), dar, de fapt, deduc ca a fost doar licentiata in drept, deoarece n-a profesat. Sarmiza Bilcescu-Alimăneștianu, care e prima femeie din Europa care si-a luat licenta la Universitatea din Sorbona si prima femeie din lume doctor in drept.

      Stiind despre astfel de femei nu ma pot abtine sa zambesc amar cand vad femeile politician de azi, din RO - unele au (si) o mare putere economica dar nu fac decat sa-si sporeasca averile, nu se “apleaca” asupra persoanelor care au nevoie de ajutor pentru a le invata sa pescuiasca, nu pentru a le da pestele - cel mai adesea in prag de campanie electorala… Din acest punct de vedere femeile politician din RO mi se par jalnice… N-am aflat despre vreuna sa se preocupe indeaproape de educarea femeilor din mediul rural, mai ales, unde si azi am impresia ca cei mai multi oameni abia au depasit evul mediu… in privinta mentalitatii…
      Multumesc pentru apreciere, Carmen.
      Transmis, si retransmis catre tine, cu drag! Imbratisari si pupici!

      Ștergere
  2. Felicitari pentru postare, in care ne-ai aratat cat de greu au ajuns femeile-intelectuale sa-si ocupe locul in societate,pe care-l meritau,intr-o lume a barbatilor, chiar si cu inalte studii si pozitii sociale.O viata pentru dreptate !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere!
      Cate mai sunt si azi de facut! :) Un lucru care mi se pare destul de hazliu pentru mileniul trei: exista organizatii de partid “de femei”, desi se vorbeste despre egalitate in drepturi si egalitate de sanse. Si inca ceva: partidele politice primesc ceva bani de la stat, pe langa cotizatiile membrilor si sponsorizari, dar partidele care promoveaza femei primesc niste bani in plus! Asta mi se pare chiar hilar, pentru ca din acest motiv or fi ajuns asa multe neavenite in functii importante unde n-au habar ce trebuie sa faca si, pe de alta parte, se transmite un semnal: nu s-a schimbat mare lucru, dar pentru ca partidele vor bani promoveaza femei. Nu pentru ca femeile acelea sunt valoroase intelectual (sa zic asa), ci pentru ca aduc bani in plus de la stat. Sa scoata “taxa pe femeie promovata” si sa vad ca femeile sunt la fel de promovate in continuare. :))

      Zile fericite iti doresc!

      Ștergere