24 aug. 2016

Norii Braşovului şi cei ai Dunării. Miercurea fără cuvinte

Sursa foto: Turism de aventura.
Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte! Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc. “Regulamentul” e scris pe blogul lui Călin.
HAPPY WW!

23 aug. 2016

Cele zece porunci buddhiste

sursa: Turism de Aventura
Sila, la buddhişti, se referă la moralitate, la un bun comportament, şi cuprinde trei etape: vorba dreaptă, fapta dreaptă şi traiul corect.
Moralitatea buddhistă e codificată sub forma a zece percepte, numite dasa-sila, prin care se cere credincioşilor să se abţină de la:
1. A lua viaţa oricărei creaturi.
2. A lua ceva care nu este dat.
3. A face abateri sexuale (adică orice mai puţin decât castitate pentru călugări şi comportament socialmente acceptabil pentru restul indivizilor).
4. A se deda la discurs mincinos, la vorbe mincinoase.
5. A consuma băuturi alcoolice şi medicamente care diminuează atenţia.
6. A mânca după-amiază.
7. A lua parte la distracţiile lumeşti: dansuri, cântece, muzică.
8. A se împodobi sau parfuma.
9. A dormi în pat luxos.
10. A accepta să primească aur sau argint.

Cei care nu sunt călugări trebuie să respecte permanent primele cinci precepte (panca-sila). Cei care practica meditaţia trebuie să respecte primele opt percepte, călugării şi călugăriţele trebuie să le respecte pe toate, permanent, pe lângă mult altele.

22 aug. 2016

Diagnostic: durere

Nu afirm ca e exact asa cum scrie in newsbv.ro, dar tind sa cred ca e, avand in vedere cate cazuri asemanatoare au fost date publicitatii numai in ultimul timp – mi-e groaza sa ma gandesc la numarul cazurilor care nu au ajuns la cunostinta publicului… Incep sa cred ca multi medici au incheiat contracte avantajoase cu firmele de pompe funebre.

In iulie, o femeie din Fagaras a ajuns la spital acuzand dureri abdominale puternice; a fost internata si s-au facut “investigatii”, inclusiv un test care a indicat ca nu are sangerari in sistemul digestiv. Chirurgul care o preluase i-a administrat calmante cat timp a fost in spital (4 zile) si cand femeia (68 de ani) s-a simtit mai bine a fost externata, fara alte investigatii (i s-ar fi recomandat sa faca analize pentru coloana si rinichi).

Mie asta mi se pare că e ca si cum merg la medic si-i zic ca ma doare capul, el imi da un calmant si ma trimite la plimbare desi durerea de cap e simptom pentru foarte multe afectiuni, intre care unele grave. Vorba ‘ceea: bei aici si mori acasa. Dar, de ce m-oi mira?! Era in cartier o fata care s-a inscris la facultatea de medicina si-si lua examenele copiind, zicand ca ar vrea sa se specializeze in cardiologie. Norocul eventualilor ei pacienti e ca s-a maritat cu un spaniol si a ales sa se califice casnica.

21 aug. 2016

Lupul, de Octavian Goga

Te-am auzit cum hăuleai departe,
Înfiorând pădurea-nzăpezită,
Bătrâne lup, cu gura istovită,
Etern pribeag al câmpurilor moarte,
Te-am auzit cum hăuleai departe.

Te-am auzit, şi-n ceasurile grele
Ce mă gonesc cu vifore turbate,
Am priceput chemarea ta de frate,
Şi-am priceput că-n noaptea fără stele
Tu eşti tovarăş visurilor mele...

Tu, numai tu, neîmblânzită fiară,
Ce-ţi strigi pustiei patima flămândă,
Şi-n prigonirea câinilor la pândă,
Îţi plimbi prin codri ura solitară -
Tu înţelegi un suflet fără ţară...

♥ ♥ ♥

20 aug. 2016

Dimineţii…

Salutare ţie, sfântă dimineaţă,
Ce frumoasă-i lumea la venirea ta!
Fumegă pământul de cereasca-ţi faţă,
Soarele-ţi oferă vesel faţa sa.

Poţi închide ochii, dar nu poţi stinge soarele.

(de la Nicolae Iorga citire)

Sursa foto: http://galeriegothik.centerblog.net/rub-Girls-et-Paysages-26.html

18 aug. 2016

Nu vă place bătrâneţea?

Cu mulţi ani înainte, pe un bulevard, doi puştani destul de gălagioşi, se grăbeau spre ei ştiu unde. Unul dintre ei a lăsat să-i cadă un ambalaj pe asfalt. Un domn in vârsta l-a atenţionat că i-a “căzut” ceva. Puştanii, jmecheri ca mulţi puştani, au început să-l ia la mişto, spunându-i, între altele “boşorogule”.
- Ce-i, copii, nu vă place bătrâneţea? îi întreabă calm (şi parcă-i ghiceam zâmbetul).
- Nuuu! răspund puştanii râzând, puternici, siguri că tinereţea lor e veşnică şi ei sunt nemuritori.
- Atunci, vă doresc să nu aveţi parte de ea.
Puştanii au continuat să râdă. Poate a ajuns şi la creierul lor sensul cuvintelor – poate atunci, poate mai târziu.

17 aug. 2016

Altă emisferă. Miercurea fără cuvinte

Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte! Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc. “Regulamentul” e scris pe blogul lui Călin.

Fotografiile sunt de la Turism de Aventura.
HAPPY WW!

16 aug. 2016

Calea Lupului

Cu mult timp in urma, la vremea cand viata lui pe Pamant se apropia de sfarsit, un lup batran s-a infatisat semenilor sai si le-a spus: “Fratii mei, voi veti putea urma pasii mei atunci cand va veni timpul sa va alaturati mie in Cer”; apoi a parasit Pamantul urcand spre cer, mai sus si tot mai sus, si in urma fiecarui pas pe care il facea cerul se umplea de stele pentru a evidentia Calea.
De atunci lupii, spirite puternice, urca pe dealuri, ridica spre cer capetele si canta spre acel drum de stele, si cantecul lor creste in intensitate, devenind tot mai puternic pe masura ce tot mai multe voci se alatura. (de J. Bruchac si J. London)

15 aug. 2016

Regulile de viaţă ale lui Paracelsus

Acolo unde sufera spiritul, sufera si trupul, credea Paracelsus.

Portret de Quentin Matsys 
Numele sau era Teofrast, Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von Hohenheim si s-a nascut intr-un sat de langa Zurich, Elvetia, in anul 1493. Orgolios si plin de sine, si-a ales numele de Paracelsus pentru a se arata la acelasi nivel cu Aulus Cornelius Celsus (n.c.25 i.Hr.- d.c. 50 d.Hr., medic enciclopedist roman, supranumit Hippocrate al latinilor si Cicero al medicinei) – in limba greaca “para” inseamna “langa”, “aproape de”. Era atat de plin de sine incat se autointitula “Isus al medicinei”.

A fost medic (primele notiuni de chirurgie si medicina le-a primit de la tatal sau), alchimist, fizician, astrolog, teolog, filosof, botanist, ocultist, contemporan cu Leonardo da Vinci (1452-1519), Martin Luther (1483-1546), Nicolaus Copernic (1473-1543), Nostradamus (1503-1566).
A fost considerat si sarlatan, creator al faimosului homunculus, desi el nu a avut pretentia ca ar fi fabricat un om artificial, un precursor al Golemului.

14 aug. 2016

Taxiul, blana şi blănurile

Cei care au animale de companie - in special caini - stiu ca e destul de greu (in unele orase) sa aiba parte de taximetristi dispusi sa ii transporte impreuna cu prietenii lor blanosi. Motivele sunt diverse: incepand de la alergia soferului si pana la parul lasat de caine in masina, pe tapiserie. E dreptul lor sa refuze, nimic de zis, dar cum din ce in ce mai multi oameni par sa aleaga sa aiba un caine as zice ca ar trebui sa-si schimbe si ei “viziunea”.

Unii taximetristi accepta cainii mici, purtati in brate sau in cusca de transport – acestia sunt mai multi decat cei care accepta si transportarea cainilor de talie medie, mare si foarte mare, dar - in cazul comenzilor - toti prefera sa fie anuntati prin statie despre existenta prietenului blanos care urmeaza sa se plimbe cu ei. Cei mai multi proprietari de caini care sunt acceptati in taxi cu prietenii lor blanosi lasa un bacsis mai generos decat multi dintre clientii obisnuiti. :)

13 aug. 2016

Iubesc ploaia! Reflexii in oglinda

Iubesc ploaia nebună ce vrea
Să cadă, să doară, să fie doar ea,
La masa aceluiași hol ruginit,
Când nimeni nu cere răspunsul primit,
S-o vreau ca să stea !


E obsesivă chemarea ce-mparte nevoi
Deasupra la toate să ploaie pe noi,
Când stropii cei grei se dau rătăcind
De-a valma în cer, și cad împietrind
Bezmetici și goi !



E ploaia pe geamuri ce cade strident,
Stau singur la geam și totuși absent
Când nimeni nu cere privirii reper,
Nu zic la nimeni, nici mie, că sper
Un soare prezent !


Mari picuri de nuntă stropesc apăsat
Cămașa de mire, Pământu-mpărat
Stă singur la masă, nuntași-s plecați,
Tomnatici și grei, de vânturi luați
Săruturi răzbat !


De-i ploaie aceia, ce-alunecă fin
Cu picurii reci mă cheamă să vin,
Trecând peste toate, să-mi spună ce vrea
Iubesc ploaia nebună așa cum e ea,
De crede-n destin !

(Iubesc ploaia!, Nichita Stănescu)       

Poatare pentru Reflexii in oglinda.

8 aug. 2016

Călăuza spirituală in cultura nativ americană

Indienii americani (dar nu numai ei) considera ca toate lucrurile Creatiei au energie spirituala, ca toate sunt in legatura si toate trebuie respectate. Omul, ca fiinta superioara ce se crede, trebuie sa caute si sa mentina echilibrul si armonia in ceea ce indienii americani numesc “Marele Cerc al Vietii”. Pe masura ce ne miscam in interiorul acestui Cerc putem constata ca totul are viata, totul are un scop, totul e conectat si totul trebuie respectat.

Toate cele ce exista pe “Pamantul Mama” si toate cele ce exista in Univers pot deveni “Calauze Spirituale” pentru ca Spiritul Creatorului este in tot ceea ce exista pe Pamant.

Religile organizate depind in totalitate de dogma scrisa de oameni, de doctrina care asigura supravietuirea religiei respective si credinta oamenilor. Aceasta “inregimentare” indienii americani o numesc “Cutiile Gandirii Spirituale” pentru ca in limitele dogmelor (de control) nu exista posibilitatea (sau e foarte mica) unei revelatii divine individuale.

6 aug. 2016

Reflexii in oglinda

Autor: Hector Herrera
Ciobanul alungă lupul de lângă oaie şi oaia îl consideră eliberator. Pentru aceeaşi faptă lupul îl acuză de îngrădirea libertăţii. Lupul şi oaia nu au aceeaşi definiţie pentru libertate.
(Abraham Lincoln)

Preţul pentru a fi oaie e plictiseala. Preţul pentru a fi lup este singurătatea. Alege una sau alta cu mare grijă.
(Hugh MacLeod)
&
Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/hectorherrera/https
Postare pentru Reflexii in oglindă.

3 aug. 2016

Cărţile de la fereastră. Miercurea fără cuvinte

Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte! Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc. “Regulamentul” e scris pe blogul lui Călin.
Fotografiile sunt de pe pagina FB Braşov, oraşul sufletului meu.
Autor: Aurora M.
HAPPY WW!

1 aug. 2016

Cu cine am onoarea?

Există un cântecel din care mai ştiu doar atât: fata care e urâtă îşi dă cu făină multă / bate vântul şi i-o suflă şi rămâne tot urâtă! Trec în sfera zicătorilor şi scriu: Frumuseţea stă în ochii privitorului dar trebuie să punctez şi faptul că machiajul sofisticat, zi de zi (însoţit prea adesea de lipsa demachierii seara), in timp distruge tenul de numa’-numa’.

O postare a Monei, despre aparenţe (intr-o anumită măsura) mi-a amintit povestea a două familii bune prietene.

Bărbaţii sunt prieteni din anii adolescenţei, din primul an de liceu, in timpul stagiului militar obligatoriu apoi in anii de facultate şi după. S-au căsătorit cam in aceeaşi perioadă şi au rămas la fel de buni prieteni, vizitându-se cât de des posibil mai ales după ce familia X s-a mutat in alt oraş.

30 iul. 2016

Au existat si ei cândva

Tedi, la noi acasa
Tedi a fost un metis de schnauzer, gasit pe “Drumul vechi” ce duce spre Poiana Brasov. S-a luat dupa un cuplu care cobora. Oamenii pierdusera – prin moarte – cu doar puţin timp in urma, un catelus. Le-a fost mila de catelul cu smocuri de blana cazuta si care mirosea urat. Cineva il abandonase acolo – singur cu greu ar fi putut ajunge; sau, poate, s-o fi pierdut…

L-au ingrijit cu drag, au cheltuit un sac de bani pentru a fi vindecat, si a devenit un caine de toata frumusetea, prietenos.

29 iul. 2016

Lacul Noua. Reflexii in Oglinda

Idilă antică
Pe mal de râu scăldat în soare,
Visez o horă de naiade
Fermecătoare, zâmbitoare,
Cu frunze verzi în cingătoare!
Şi ochi de basme şi balade!
Prin pânza verzilor răchite,
Pândind la şolduri şi la sâni,
Văd ochi de fauni, ochi păgâni
Şi mâini şi guri nestăpânite!
Dar faunii din umbră sar
Şi joc fantastic se încinge...
Şi ierburile lungi tresar
Când o naiadă se descinge
Şi sare-n apa de cleştar...
Şi vântul bate-n apa clară.
Nisipul pare lac de aur.
E primăvară, primăvară,
Natura face să tresară,
Sub voluptatea ei de taur,
Nisipul roşu, lac de aur.

(Cincinat Pavelescu)

Postare pentru Reflexii in oglindă.
Foto preluate de la Braşov, orasul sufletului meu (aprilie 2016) Cateva info despre Lacul Noua

Cărţile şi leapşa

De la Evelyn am preluat o leapşă despre cărţi şi invit la joc pe cine mai doreşte, pe cine mai pofteşte, pe cine mai citeşte. S-a jucat si Suzana.

1. Top trei lucruri pe care nu le suporți la o carte.
a) descrierile prea lungi; b) coperţile cartonate; c) paginile alb aproape strălucitor şi literele mici.

ca idee, foto de pe olx
2. Descrie locul tău perfect pentru citit
Un “vagon forestier”, pe un fotoliu acoperit cu un ţol din lână, la căldura unui foc cu lemn de brad,  lumina unui bec electric şi ploaia răpăind pe acoperiş – m-am bucurat, cândva, de un astfel de loc, pe o păşune, în “pustie”, in Poiana Braşov.


3. Trei confesiuni legate de cărți.
a) am citit in timpul multor ore de curs începând din clasa a V-a şi până într-a XII-a;
b) îmi plac poveştile nemuritoare şi, în general, poveştile pentru copii – le citesc “pe rupte”, mai ales atunci când realitatea mă împinge in corzi;
c) nu-mi plac romanele siropoase şi cele care imită prea mult unele romane numite “clasice”.

28 iul. 2016

Afecţiunea e scumpă

Merg pe gard, de drum mă ţin
In zonă – nu foarte aproape - sunt mai multe cârciumi: unele de lux, altele bombe, dar şi in unele şi in celelalte oamenii se îmbată la fel şi, uneori, ajung să treacă şi pe lângă blocul unde locuim şi le aud elucubraţiile rostite cu voce tare, cu limba împleticită…

Câteva zile in urmă a trecut unul care ajunge mai des pe aici, şi care are obiceiul să strige in gura mare chestiuni de genul: “Vă ucid pe toţi, proşti care staţi in cutii de beton!” “Ieşiţi, dracu’ din cutiile voastre de beton!” “S-a dus după unu’ bogat!”
De data aceasta striga: “Sunt trist, la naiba!” “Şi voi sunteţi trişti, dar habar n-aveţi!” “Afecţiunea e scumpă in zilele astea, proştilor!” A mai bălmăjit el şi altele, dar n-am mai fost atentă…