Mersul cu Steaua. Steaua sus răsare

În tradiția creștină, Crăciunul e sărbătoarea Nașterii lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Steaua se numără printre simbolurile Crăciunului - o stea strălucitoare a călăuzit pe cei trei Magi de la Răsărit (Balthazar, Gaspar și Melchior) spre locul nașterii Mântuitorului, pentru a-și arăta venerația față de Pruncul Isus.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/geralt-9301/

Obiceiul mersului cu Steaua

Copiii, in general, colindă din casă în casă - in Ajun de Crăciun și în Ziua de Crăciun - purtând o stea luminoasă; ei cântă colinde, numite cântece de stea, care celebrează Nașterea și urează de bine gazdelor.

Organizați în cete, copiii poartă o stea confecționată, tradițional, din lemn și hârtie, împodobită cu beteală și lumânări; steaua purtată de ei simbolizează steaua care i-au condus pe Magi, iar copiii îi reprezintă pe acești magi. În dar, copiii primesc colăcei, nuci, fructe sau bani (azi, copiii se bucură în special când primesc bani, dar e și mai sigur pentru ei, până la urmă, din perspectiva alimentară).

E un obicei răspândit în toată țara, dar există unele deosebiri in ceea ce privește forma stelei, costumele copiiilor, colindele. La sat, obiceiul e mai viu păstrat, dar nu în toate cazurile. Cu deosebiri sau nu, scopul obiceiului e același: vestirea bucuriei Nașterii și urările de bine.

Simbolistica tradiției

Steaua reprezintă lumina divină coborâtă pe pământ la nașterea lui Isus, simbolizând speranța, călăuzirea și reînnoirea.

Copiii care colindă cu Steaua sunt mesageri ai bucuriei și ai binecuvântării divine; prin cântecele lor aduc în casele oamenilor mesaje de pace și armonie.

Superstiții și obiceiuri

Tradiția mersului cu Steaua e legată și de Anul Nou. Se crede că prima ceată de  stelari care intră în casă aduce noroc și belșug în anul care urmează, așa că e bine să fie răsplătiți copiii.

În unele zone, Steaua e păstrată în casă până la Bobotează (6 ianuarie), pentru a fi asigurată protecția divină.

Steaua Crăciunului în astronomie

În 21 decembrie, in emisfera nordică, a fost cea mai lungă noapte din an (sau cea mai scurtă zi din an) adică, solstițiul de iarnă - a început iarna astronomică.

Anul acesta, planetele Jupiter și Saturn nu se vor alinia perfect in 21 decembrie, dar au făcut-o în 2020, și au creat ceea ce se mai numește Steaua Crăciunului sau Steaua Betleemului. Conform celor de la NASA, aceste două planete se aliniază una cu cealaltă la fiecare 20 de ani, dar nu la distanță mică una de alta. De circa 400 de ani nu s-au mai aliniat atât de aproape, iar alinierea lor nu a fost vizibilă - ca în 2020 - de aproximativ 800 de ani.

Anul acesta, Jupiter se află în constelația Gemeni și strălucește puternic între Castor și Polux. Răsare la scurt timp după apusul Soarelui și strălucirea poate face planeta Steaua Crăciunului din 2025.

Colindul de Crăciun: Steaua sus răsare

Steaua sus răsare

Ca o taină mare

Steaua strălucește

Și lumii vestește

Că astăzi Curata

Preanevinovata

Fecioara Maria

Naște pe Mesia

Magii cum zăriră

Steaua și porniră

Mergând după rază

Pe Hristos sa-l vază

Și dacă porniră

Îndată-L găsiră

La Dânsul intrară

Și se închinară

Cu daruri gătite

Lui Hristos menite

Ducând fiecare

Bucurie mare

Care bucurie

Și aici să fie

De la tinerețe

Pân-la bătrânețe.

🌟 🎄 Crăciun fericit! 🌟🎄

Postare programată

(revin in 26-27 decembrie)

Crăciun alb, Crăciun verde!

Crăciunul alb - cu zăpadă, adică - este pentru mine mai mult decât o dorință: e obișnuință. Din copilărie și până acum... vreo zece ani (?) de Crăciun a fost mai mereu zăpadă! Excepțiile au fost rare, iar acum par a deveni regulă - ceea ce mă întristează, oarecum, deși știu că nu e despre zăpadă și despre oameni de zăpadă.

Crăciun alb înseamnă că totul e acoperit cu un strat gros de zăpadă și în ziua de Crăciun ninge.

Pentru obiectivitate: în emisfera sudică a Pământului, de Crăciun e, practic, începutul verii astronomice, ceea ce înseamnă că acolo Crăciunul e verde, cu puține excepții. Chiar și în emisfera nordică, nu e zăpadă peste tot.

E clar că (și eu) asociez zăpada cu lunile de iarnă, între care se numără și luna decembrie. La munte, iarna, se presupune că ninge! Îmi place zăpada și aș vrea să fie zăpadă de Crăciun. În adolescență, conștientizând că sunt zone unde oamenii nu se bucură de Crăciun cu zăpadă, mi s-a părut... nefiresc. Mai apoi am aflat că există oameni care nu au văzut niciodată zăpadăp;

Având în vedere că e sărbătorit Crăciunul în mai toate zonele lumii și nu în toate zonele unde e sărbătorit este și zăpadă în lunile de iarnă de ce s-a creat ideea Crăciunului alb? A fost o curiozitate, și am căutat informații...

De unde nostalgia Crăciunului alb

Cineva a scris că Elizabeth Drinker, quaker (deci, considera ziua ca pe una obișnuită), a ținut un jurnal din 1758 până în 1807 - in 1794 a scris și despre Crăciunul din acel an: Este un Crăciun verde, dar am încredere că nu înseamnă cimitire pline. Poate că Providența ne va da suficient frig și zăpadă pentru a curăța aerul, despre care nu se poate spune că e altfel în prezent, dar aparențele sunt adesea eronate.

Practic, o iarnă fără zăpadă putea conduce la recolte slabe, ceea ce putea însemna foamete și, pe cale de consecință, moarte - cimitire pline, altfel spus. Zăpada este îngrășământul săracului; cu cât e mai multă, cu atât recoltele sunt mai bune - circula un proverb (și) in acea vreme. Altfel spus, un Crăciun alb însemna cimitire goale.

O altă explicație poate fi găsită în faptul că la acea vreme in care bolile transmisibile pe calea aerului erau în mare parte incurabile, vremea rece îi determina pe oameni să stea mai mult prin case, iar vremea caldă îi indemna la socializare și atunci oamenii se îmbolnăveau în număr mare, ceea ce putea însemna mai multe decese. Când era zăpadă oamenii ieșeau mai rar și decesele erau mai puține.

Zicala Crăciun alb cimitire goale, Crăciun verde cimitire pline e originară din Europa; unele variante erau cunoscute în Anglia, Scoția, Germania, Scandinavia și alte țări în care regulă era că iarna e zăpadă. Deși ideea era considerată un basm, un Crăciun alb ajunsese să fie considerat norocos, devenind ceva ce oamenii așteptau cu nerăbdare, își doreau - cu toate că în Anglia, de exemplu, ninsoarea (zăpada) nu era (nu este) un fenomen tocmai frecvent. În timp, ideea Crăciunului alb a prins în multe zone și Crăciunul a început să fie considerat "ziua copiiilor". Scriitorii au început să scrie despre copii care fac omeni de zăpadă, îngeri de zăpadă și se bucură jucându-se in zăpadă de Crăciun.

Unii istorici consideră că noțiunea de Crăciun alb a fost popularizată de Charles Dickens, în ale cărui povești sunt descrise zile de Crăciun cu multă zăpadă; sunt povestiri care se bazează pe descrierea iernilor copilăriei lui, când s-a întâmplat să fie cel mai rece deceniu din Anglia. Cartea lui Charles Dickens, Colind de Crăciun (scrisă în 1843), e unul dintre motivele pentru care cei din epoca victoriană au asociat Crăciunului zăpada (Crăciun alb). În mai multe cărți pe care le-a scris a pus mult accentul pe zăpadă în perioada Crăciunului.

La începutul erei victoriene (1837), Marea Britanie se afla într-o mini-eră glaciară, care a durat între 1550 și 1850, perioadă în care, la Londra, pe Tamisa înghețată, se desfășura deseori un târg de iarnă. Între 1836/1837, a fost o iarnă extrem de rece, cu o uriașă furtună de zăpadă în sudul Angliei, in Ajunul Crăciunului din 1836. ;

Gânduri despre Crăciun (alb sau verde)

Mai mult sau mai puțin, mi-am satisfăcut curiozitatea în legătură cu ideea Crăciunului alb și, evident, am rămas la părerea inițială: iarna are mai mult farmec atunci când totul afară e alb. E mai... pur, e mai strălucitor.

Poate că Isus s-a născut în 25 decembrie, poate că s-a născut la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie (cum pare a se deduce din Biblie), dar contează mai puțin, cât timp nu e pierdută din vedere ideea, spiritul acestei sărbători. Dar tot mi-ar plăcea să fie cu zăpadă.

Cercetătorii nu sunt de acord în ceea ce privește etimologia termenului Crăciun și acesta rămâne ca fiind de origine populară, nu termen oficial al Bisericii unde termenul este Nașterea Domnului (Nascere Domini). Hm. Cum ar suna urările dacă renunțăm la cuvântul Crăciun și utilizăm Nașterea Domnului?! Sau... nu se fac urări, cum sunt și de Paște?!

Crăciunul sărbătorit de necreștini

Căutând informații despre Crăciunul alb și despre Crăciunul verde mi-a atras atenția observația cuiva, într-un comentariu: "și necreștinii sărbătoresc Crăciunul". Am observat și singură că se întâmplă, dar nu am dat importanță.

Crăciunul este o sărbătoare frumoasă. A devenit atât de cunoscut Crăciunul și, mai ales, comercializat de-a lungul timpului încât pare că sunt două sărbători? Un Crăciun comercial, cu Moș Crăciun, brad împodobit, petreceri cu multă mâncare, băutură, primirea și oferirea de cadouri - o sărbătoare care durează o zi, apoi toți se întorc la lucru sau... au o vacanță până după Anul Nou și fiecare se bucură cum poate de această vacanță, de acest concediu? Și Nașterea Domnului, sărbătoare menită să celebreze nașterea lui Isus, o sărbătoare care durează până la Bobotează?

De ce sărbătoresc și necreștinii? Pentru că le place ideea bradului împodobit, a cadourilor oferite și primite, întâlnirile cu familia și prietenii?! Poate că e sărbătorită de acei necreștini (și/sau atei) care... încă nu știu că simt o chemare?! 😊 Sau poate este un pas pe care aceștia îl fac spre... împăcare? Doar întreb, și mă întreb.

Ar fi ciudat ca ne-evreii să sărbătorească Hanukkah (Sărbătoarea Luminilor) sau ne-musulmanii să sărbătorească Ramadanul? Poate părea nefiresc, dar n-ar fi, oarecum, un fel de înfrățire între oameni, o mai bună cunoaștere a celuilalt? Sigur, in familiile și/sau in cercurile de prieteni etc. în care membrii au religii diferite armonia tuturor sărbătorilor este, cumva, de la sine înțeles.

În fond, Isus nu făcea diferență între oameni și nu venise să-i judece, ci să le salveze sufletul. El vede in inimile oamenilor, știe ceea ce aceștia gândesc și speră.

🎄🎁🌍 Crăciun (alb și verde) fericit! 🌎 🎁🎄

Postare programată

(revin in 26-27 decembrie)

Solstițiul de iarnă. Tradiții și superstiții

În 21 decembrie 2025 iarna astronomică incepe la ora 17:03 - noaptea dintre 21 și 22 decembrie va fi cea mai lungă din an. Începând cu 21 decembrie, până la 21 iunie (solstițiul de vară), durata zilelor va crește, cea a nopților va scădea, evident. Aceasta se petrece în emisfera nordică a Pământului - în emisfera sudică e invers: in 21 decembrie începe vara astronomică.

De-a lungul timpului, acest moment a inspirat tradiții, ritualuri, sărbători asociate luminii - după solstițiu ziua începe să crească, ceea ce, in multe culturi, simboliza un nou început. Solstițiul de iarnă, simbolic, reprezintă moartea și renașterea, un punct ce marchează trecerea de la întuneric la lumină. În unele culturi, această noapte era văzută ca o luptă între întuneric și lumină, între rău și bine; Soarele/binele triumfa. (n.b. - înseamnă că in 21 iunie binele pierde lupta? 😊)

Gândire pozitivă e un concept relativ recent, și unii s-au gândit că n-ar fi rău să strecoare conceptul in materia tradițiilor strămoșești. Astfel, am întâlnit varianta: potrivit tradiției, in noaptea solstițiului de iarnă, oamenii (că doar nu spiritele) ar trebui să gândească pozitiv și să-și îndrepte rugile către cer pentru belșug și spor in anul care vine. Comentez, evident! Înțeleg fazele cu dezvoltarea personală, dar până și în domeniul tradițiilor?! În fond, de ce trebuie?! Și de ce doar pentru spor și belșug?! Ar fi gândire negativă ca cineva să se roage pentru sănătate, să se roage (și) pentru binele altora in fiecare zi?! Sau... e ca stupizenia "de Crăciun fii mai bun"? Aaa! Tot anul se roagă pentru sănătate și binele celorlalți și măcar la solstițiul de iarnă să fie pentru spor și belșug. Așa, da! 😃

Având în vedere acest simbolism - reînnoire - al solstițiului de iarnă există multe tradiții și ritualuri care s-au transmis din negura timpului; cele mai multe astfel de tradiții și ritualuri au farmec chiar (și) dacă numai pentru că aduc oamenii împreună.

Superstiții, tradiții și ritualuri la solstițiul de iarnă

Necunoscând cauzele unor fenomene naturale, stră-stră-stră-etc.-strămoșii noștri au vrut să se protejeze de forțe malefice, au încercat să îmbuneze zei etc. așa cum au crezut ei că funcționează. Astfel, au apărut ritualuri, care aveau legătură cu magia, pentru protecția casei, a animalelor, pentru sănătatea oamenilor și a animalelor.

Se spune că e bine ca niciun om să nu fie singur in cea mai lungă noapte din an; pentru a nu avea ghinion și a nu fi singur până la următorul solstițiu fiecare ar trebui să caute compania celor dragi, in principal, dar nu obligatoriu.

Reînnoire și regenerare

În negura timpului se practica sacrificarea animalelor (și a oamenilor, in unele culturi) pentru a marca regenerarea; azi, sacrificiile sunt simbolice: se taie și se arde un brad (sau un stejar). Sper că s-a renunțat la asemenea ritual sau, dacă mai e păstrat pe undeva, să fie tăiate și arse doar rămurele (in cel mai rău caz).

În unele regiuni, oamenii urcă pe dealuri și aprind torțe sau buturugi celebrând astfel reîntoarcerea Soarelui și lumina care va crește treptat. Alții, in noaptea solstițiului de iarnă, urcau pe munte cu torțe aprinse pentru a întâmpina Soarele, apoi se rugau și făceau petreceri in jurul focului - in unele sate mai sunt păstrate aceste obiceiuri.

În România s-a păstrat obiceiul sacrificării porcului, in 20 decembrie (de Ignat) - ritual pus în legătură cu solstițiul de iarnă, ca simbol al regenerării și al victoriei luminii asupra întunericului. Pentru mine, modul tradițional al sacrificării porcului pentru Crăciun este, a fost și va fi ceva teribil.

Colindatul cu și fără măști

La noi, tradițiile solstițiului de iarnă includ și colindatul. Unele grupuri de colindători poartă măști care simbolizează animale sau personaje mitologice: Capra, Brezaia, Borița, ca exemple. În timpul colindatului aceste personaje sunt omorâte simbolic în lupta dintre lumină și întuneric.

Spiritele morților pot da o raită pe pământ

Se credea că spiritele celor morți reveneau pe pământ pentru că poarta dintre lumea celor vii și a spiritelor avea densitate mică in noaptea cea mai lungă, și strămoșii puteau vizita casa familiei.

Pentru ca spiritele strămoșilor să găsească fără efort casa, și să știe că ar fi bine primite, la fereastră se lăsa o lumânare aprinsă și mâncare pentru spiritele bune. (n.b. - a nu se lasă lumânări aprinse - nesupravegheate - nici la fereastră, nici în alte locuri).

Celebrarea luminii. Aprinderea focului (in șemineu, in curte) simbolizează triumful luminii. Cine nu-și permite alt foc poate aprinde o lumânare albă sau galbenă pe care o lasă să ardă (sub supraveghere) până la capăt.

Protecția împotriva spiritelor malefice

Erau folosite plante considerate magice: vâsc, usturoi, pelin, tămâie; vâscul era considerat sacru și era atârnat la intrare pentru ca spiritele rele care ar profita de poarta dintre lumi să nu aibă acces.

După curățenia generală, casele erau purificate prin fumigații cu plante precum salvia, ienupărul, pelinul sau tămâia, insistându-se pe la colțuri. De asemenea, era aprinsă o lumânare albă sau o candelă (lăsate aprinse până dimineața) - ritualul simboliza întoarcerea Soarelui, și aducerea luminii in casă, revenirea luminii și speranței după perioada de întuneric.

Visele din noaptea solstițiului de iarnă

Se credea că visele din această noapte erau mesaje divine; pentru a fi vise clare, pentru a nu le uita, oamenii își așezau sub pernă un buchețel din ierburi considerate cu puteri protectoare: salvie, pelin sau mușețel.

Dorințele exprimate in noaptea solstițiului

Se spune că dorințele exprimate in această noapte se îndeplinesc. Astfel, unii oameni își scriu pe hârtie dorințele, planurile pentru anul care urmează, apoi ard hârtia la flacără unei lumânări, iar cenușa o risipesc în vânt.

Abundență și noroc pentru anul următor

Erau folosite simboluri ale fertilității: grâu, nuci, semințe. Așezau in casă un bol cu grâu încolțit sau semințe, simbolizând renașterea naturii. Dacă grâul creștea frumos se considera că anul următor era unul cu prosperitate.

Monedele de argint in apa folosită pentru spălarea feței in ziua solstițiului atrăgea norocul financiar.

Pentru sănătate și noroc în anul următor se ofereau ajutor și daruri celor mai puțin norocoși. În ziua solstițiului de iarnă, femeile ofereau daruri copiilor și oamenilor nevoiași. În trecutul îndepărtat se împărțeau frunze de laur și smochine.

Pentru a avea noroc în tot anul următor era de preferat ca prima persoană care intra în casă să fi fost un bărbat (o superstiție întâlnită și pentru prima zi din anul nou)

Feriga e o plantă care nu înflorește, ci se înmulțește prin spori, 😊 dar o superstiție spune că în nopțile in care se produce solstițiul înflorește feriga și cine surprinde acest moment va avea noroc în casă și în dragoste.

Distrugerea parcului N Titulescu, Brașov?

Parcul Nicolae Titulescu e o oază de verdeață in mijlocul orașului, un oraș extra-aglomerat de mașini, un oraș poluat. Parcul e un punct central al vieții comunității. Am petrecut timp in acest parc de când nici nu știam in ce lume am ajuns. Poate voi mai avea parte de acest parc și la bătrânețe. 😊

Încă de când eram bebeluș părinții m-au plimbat aproape zilnic prin parc, fie iarnă, fie vară. În tinerețe am jucat șah pe mesele speciale pentru acest joc - la bătrânețe va fi hazliu să joc, din nou, șah in parcul Titulescu. Alături de o prietenă am petrecut ore in șir pe băncile parcului, zi de zi timp de cel puțin o lună, învățând la limba și literatura română pentru admiterea în anul trei de liceu (treapta a doua, cum îi zicea pe atunci). Peste zilele tinereții petrecute în acest parc aleg să sar. 😃

Câteva date despre parc

Parcul Nicolae Titulescu din Brașov e situat între Bulevardul Eroilor și strada Nicolae Iorga, lângă Primărie, peste drum de Modarom, la vreo 300 și ceva de metri de Piața Sfatului, aproape de Biblioteca Județeană, de Rectorat și, implicit, de Livada Poștei. Dincolo de strada Nicolae Iorga e Dealul Straja, unde se afla Cetățuia Brașovului.

E un parc cu istorie lungă, fiind proiectat la începutul secolului al XX-lea de Carol Hermann, grădinarul șef al orașului. In parc mai sunt și azi câțiva arbori mai speciali. Are o suprafață de circa 10 hectare. Grădinarul a adoptat un stil englezesc, cu alei șerpuite, și arbori care oferă o atmosferă deosebită în orice anotimp. Este și o fântână arteziană in parc, un loc răcoros in timpul zilelor fierbinți.

Din loc in loc sunt statui și monumente dedicate unor personalități culturale și istorice - bustul lui Nicolae Titulescu e plasat la una dintre intrările în parc. Altfel spus, plimbându-se prin parc, cei interesați au șansa să afle ceea ce, poate, nu știau.

In parc se organizează diferite evenimente culturale: concerte, festivaluri, expoziții în aer liber.

Cine și cum vrea să distrugă parcul Nicolae Titulescu

E un parc frumos, mare, parcul Nicolae Titulescu - locul de joacă pentru copii e de curând reamenajat, și-au defrișat câțiva copaci, iar altora le-au cam afectat rădăcinile. Desigur, și in acest parc, cei mai mulți arbori sunt întreținuți in stilul caracteristic tăietorilor de iarbă: se tunde coroana în întregime, cât să rămână cioturi.

În urmă cu mai mulți ani s-au cheltuit grămezi de bani (de două ori) pentru studii de fezabilitate: fostul actual primar voia parcare sub acest parc. Cu greu a fost împiedicat să-și ducă la îndeplinire planul de distrugere a parcului. Între altele, părea că vrea să facă din banii cetățenilor parcări (și) pentru hotelurile și localurile din zonă.

Nu s-a vindecat de obsesia parcării de sub parc! Ideea e vehiculată din nou, deși a întâmpinat opoziție serioasă de câte ori a pus în discuție această parcare subterană.

Acum, primarul fost actual are (și) alte gânduri: teleferic care să pornească din Parcul Titulescu și să urce până la Cetățuie - cică, să ajungă turiștii mai repede acolo. Deocamdată, Cetățuia e in reparații... închisă pentru public, altfel spus. Și, dacă tot se vor începe ceva lucrări... de ce n-ar distruge parcul care datează de circa 150 de ani?

De ce ar vrea cineva teleferic peste clădiri vechi când există căi de acces inclusiv cu mașina? Poate pentru că individul care deține in Poiana Brașov toate instalațiile de transport pe cablu, câteva hoteluri, iar in Brașov deține telefericul care urcă pe Tâmpa plus, de vreo trei ani, restaurantul Panoramic din vârful acestui munte plus teren din munte, s-ar ocupa și cu acest transport pe cablu spre Cetățuie? De ce să facă așa ceva, distrugând mare parte nu doar din Parc, ci și din dealul pe care e Cetățuia? Un microbuz (electric - că e plin orașul) ar fi suficient pentru turiștii care vor dori să viziteze Cetățuia... În vremea când Cetățuia era funcțională era arhiplină, și nu se plângea cineva că e prea greu accesul.

Acest primar, care a început ca membru în Partidul Democrat devenit Partidul Democrat Liberal și apoi, printr-o nefericită fuzine, Partidul Național Liberal, nu și-a publicat vreun CV, și nu se știe ce a muncit până în 1990, și nici până să calce în politică (prin 1992). Despre studii se vehiculează idei... El se declară profesor și se zvonește că ar fi terminat o facultate de educație fizică și sport la o universitate privată... Să fie acesta motivul (sătul de sport!) pentru care, de-a lungul timpului (a fost 16 ani primar: 2004-2020, și din nou acum, din 2024), in toate mandatele a pălăvrăgit despre "fluidizarea traficului" adică, a urmărit să transforme orașul în unul foarte prietenos cu mașinile? Pentru noul mandat obținut a pălăvrăgit despre "deblocarea orașului". Cine l-o fi blocat? Avem parcări inclusiv pe foste pășuni/zone de agrement (vezi Poiana Mică, spre Poiana Brașov). Cum deblochează orașul? Ei, na! Continuând să dezvolte infrastructură pentru trafic auto! În plus, pare că are o nouă obsesie: transport pe cablu! Tot el voia telecabină și spre Poiana Brașov, din oraș.

În plus, omu' visează la multe pasaje subterane... pentru pietoni (in general) să nu încurce traficul auto ăia de merg pe jos. Pe sub șosele, pe sub dealuri, munți și câmpii, pasaje subterane. Sper să nu-i vină ideea unui pasaj subteran pe sub râul Timiș... sau ideea unui metrou... Mai ales, sper să fie vindecat de obsesia telefericului între Parcul Nicolae Titulescu și Cetățuie; sunt destule mini-autobuze in parcul auto, iar dacă nu-s mai poate cumpăra vreo două.

Pădure de conifere. RiO

Poluarea a ajuns să facă parte din viața noastră... E ceva ce nu vedem, dar simțim (chiar dacă ignorăm) și ne poate afecta sănătatea mai mult decât ne imaginăm sau vrem să credem. Probabil că ne resemnăm, in ideea că progresul tehnologic, in special, vine la pachet cu poluarea. Vrem aer curat, dar nu prea știm unde să mergem pentru a ne elibera plămânii de reziduuri. Cel mai curat aer este într-o pădure de conifere; coniferele emit uleiuri esențiale care purifică și dezinfectează aerul.

Privind poza aleasă (de pe pixabay) pentru Reflexii in oglindă, joc inițiat de SoriN și găzduit azi de Carmen, Între vis și realitate, doar că nu mi-am dat brânci să ies, să caut o pădure de conifere! Sunt destule in zonă, chiar dacă suprafața lor a fost diminuată drastic din cauze multiple, între care: construcție de imobile cu multe etaje, viloaie și fluidizare trafic pentru că - nu-i așa?! - mașina nu mai e un lux, ci o necesitate.

Verdele e considerat culoarea sănătății! Pădurile de conifere sunt veșnic verzi! În zilele senine de primăvară sau de vară, o plimbare prin pădurea de conifere permite inhalarea aerosolilor emanați de complexul de uleiuri eterice din frunze, cu efecte benefice: revigorarea aparatului respirator, tonifierea organismului in general. Aerosolii sunt alcătuiți din uleiurile eterice degajate din frunzele de cetină pe care se condensează pelicule fine de apă - pot fi văzuți ca un abur eteric deasupra pădurilor de rășinoase. Aerul din pădurile de conifere e încărcat cu ioni negativi (generatori de sănătate), cu efecte benefice asupra plămânilor, in activarea sistemului imunitar, in intensificarea circulației sangvine și a proceselor de regenerare. Aerul poluat conține ioni pozitivi (radicali liberi), ioni care - in exces in organism - pot produce stresul oxidativ.

Acești aerosoli ai pădurilor de conifere prezintă efecte antiseptice și bactericide, pădurile de conifere devenind un filtru antiseptic, emanând fitoncide care distrug germenii patogeni din aparatul respirator, din afecțiunile dermatologice. 

Concluzie. Pe cât posibil, împiedicați (și) tăierea pădurilor de conifere, și a coniferelor care mai sunt prin orașe. Plimbările prin orice pădure sunt benefice, dar pădurile de conifere oferă mai multe beneficii pentru sănătate - fitoncidele purifică, efectiv, aerul. 

Întinderi albe. MFC

Miercurea fără cuvinte, joc găzduit de Carmen, Între vis și realitate.

Sursa foto: https://pixabay.com/users/nickype-10327513/

Tăierea arborilor s-a reluat în Brașov

Cred - e opinie personală - că primarul actual, de care am scăpat doar patru ani, el fiind primar din 2004 până în 2020! și un nou mandat din 2024 - rezultatul alegerilor - total nedemocratic! - într-un singur tur de scrutin, urăște orașul în care e primar. Altfel nu-mi explic de ce, printre altele, a reluat mania tăierii și "toaletării" arborilor...

La începutul săptămânii (luni sau marți) aud drujba, pe la ora 10:30... Deja am fobie la sunetul drujbei! Ies in balcon și văd vreo 10 indivizi îmbrăcați în verde închis, cu drujbe, un camion cu remorcă și unul cu o macara. Tăiau de zor mesteceni. În sfârșit, după vreo zece ani, l-au nimerit și pe singurul uscat serios (era fără frunze de cel puțin 10 ani, dar numai din jurul lui tăiau). Noh, și-au tot tăiat! Nu am văzut vreun marcaj pe ei, dar unul din gașca verzilor se plimba prin zonă și indica mesteceni... "Mai e și ăsta subțirel de aici" - indică un mesteacăn din zona verde care mărginește drumul spre garaje. Unul dintre verzi se apropie de bloc și cercetează cu privirea arborii, ca și când căuta ceva de tăiat, dar lângă bloc nu sunt mesteceni...

(calitatea pozei e atât de proastă pentru că poza e făcută cu telefonul, apoi am fotografiat cu tableta această poză - altfel nu pot transfera poze de pe un dispozitiv pe altul)

Cu doar câteva luni in urmă au schilodit niște meri pădureți și alți arbori...

Cu doar câțiva ani în urmă am aflat că - teoretic cel puțin - ce se taie din oraș e donat ca lemn de foc pentru cei care au venituri mici și au nevoie de lemne pentru încălzire, iarna. Nimic de obiectat în privința acestor donații. Totuși, statul are - sau ar trebui să aibă - fond forestier special pentru așa ceva - mai ales că aici e zonă de munte (in ritmul in care pare că dispune tăieri actualul primar e probabil că va fi zonă de munte fără păduri sau arbori prin oraș).

Nu doar prin cartiere se taie... Au tăiat cinci castani sănătoși de la poalele muntelui Tâmpa - unde vor să construiască ceva - și au constatat apoi că... au greșit: castanii nu încurcau proiectul. Când nu-i merge cu pădurea de pe munte primarul se ia - prin interpuși - de arborii de la poalele muntelui... Așa pare, cel puțin - și mi-ar placea să mă înșel.

În Parcul Titulescu, in centrul orașului, schimbând instalațiile de joacă au toaletat când nu era sezon, au tăiat arbori, au folosit excavatorul pentru borduri și alei afectând rădăcinile arborilor - arbori care se vor usca mai repede și care, cu rădăcinile slăbite, devin pericol pentru oameni (ceea ce înseamnă că, in curând, vor fi tăiați).

Parcul Nicolae Titulescu (Parcul Central) e patrimoniul cetățenilor acestui oraș, având o întreagă istorie... Probabil că primarul nu e interesat de istoria orașului. A dovedit-o și în alte cazuri - de exemplu, pe la începutul mandatelor, a schimbat piatra cubică din "orașul vechi" cu asfalt! Peste ani, s-a decopertat și a fost montată, din nou, piatră cubică, dar nou fabricată.

Prin lege, cine taie un copac e obligat să planteze altul în loc. Când plantează de-a lungul căii ferate, in parcuri nou înființate la marginea orașului nu rezolvă defrișarea de prin cartiere, din centrul orașului, unde vom ajunge să avem doar betoane, parcări și mobilier urban.

Ghid toaletare arbori: https://www.brasovcity.ro/file-zone/mediu/toaletare-arbori/Ghid%20de%20toaletare%20arbori.pdf

Există o petiție prin care se încearcă stoparea acestei manii de a distruge arbori de amorul artei sau pentru a face loc unor construcții - de interes local, desigur!

Petiția poate fi semnată de toți cei care nu sunt de acord cu tăierile arborilor și "cosmetizarile" haotice de prin orașe, nu doar de brașoveni:

https://campaniamea.declic.ro/petitions/arborii-brasovului-nu-sunt-lemn-de-foc