Ziua Internaţională a Drepturilor Omului

Drepturile omului nu sunt încălcate numai de terorism, represiune sau asasinate, dar şi de structuri economice nedrepte care creează inegalităţi imense. (papa Francisc)

La plenara 317, din 4 decembrie 1950, a Adunării Generala a Organizaţiei Naţiunilor Unite a fost instituită oficial Ziua Internaţională a Drepturilor Omului la data de 10 decembrie; data a fost aleasă pentru a onora adoptarea şi proclamarea de către Adunarea Generală a O.N.U., la 10 decembrie 1948, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

Din anul 1994 România este parte la „Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale” şi se supune jurisdicţiei Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. In cadrul Uniunii Europene, România a semnat, în decembrie 2007, Tratatul de la Lisabona care conţine „Carta Drepturilor Fundamentale”.

Drepturile omului sunt "de obicei înţelese ca drepturi inalienabile fundamentale la care o persoană are în mod inerent dreptul pur şi simplu pentru că el sau ea este o fiinţa umană." Drepturile omului sunt astfel considerate ca fiind universale (se aplică peste tot) şi egalitare (aceleaşi pentru toţi)

Între drepturile relative garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se regăseşte şi dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie (art. 9):

1. Orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.

2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât cele prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii, a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor altora.

Art. 14 din Convenţia cu privire la drepturile copilului

1. Statele părţi vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie.

2. Statele părţi vor respecta dreptul şi obligaţia părinţilor sau, după caz, ale reprezentanţilor legali ai copilului, de a-l orienta pe acesta în exercitarea dreptului sus menţionat, de o manieră care să corespundă dezvoltării capacităţilor sale.

3. Libertatea fiecăruia de a-şi manifesta religia sau convingerile poate fi supusă numai restricţiilor care sunt prevăzute de lege şi care sunt necesare pentru protecţia securităţii publice, a ordinii publice, a sănătăţii şi moralei publice sau a libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale altora.

Din Declaraţia asupra eliminării tuturor formelor de intoleranţa şi de discriminare bazate pe religie sau convingere:

Articolul 2

1. Nimeni nu poate face obiectul discriminării din partea unui stat, a unei instituţii, a unui grup sau a unui individ oarecare din cauza religiei sau a convingerii sale.

2. În scopurile prezentei Declaraţii, prin termenii „intoleranţă şi discriminare fondate pe religie şi convingere” se înţelege orice distincţie, excludere, restricţie sau preferinţă fondate pe religie sau convingere şi care au ca obiect sau ca efect să suprime sau să limiteze recunoaşterea, beneficierea sau exercitarea drepturilor omului şi a libertaţilor fundamentale pe bază de egalitate.

Articolul 5 :

1. Părinţii sau, eventual, tutorii legali ai copilului au dreptul de a organiza viaţa în sânul familiei în conformitate cu religia sau convingerea lor şi ţinând seama de educaţia morală conform căreia ei socotesc ca trebuie crescut copilul.

2. Orice copil se bucură de dreptul de a consimţi, în materie de religie sau de convingere, la o educaţie conformă voinţei părinţilor săi sau, după caz, a tuturilor săi legali, şi nu poate fi constrans să primeasca un învăţământ referitor la o religie sau la o convingere împotriva voinţei părinţilor sau a tutorilor săi legali, interesul copilului fiind principiul director.

3. Copilul trebuie sa fie protejat împotriva oricărei forme de discriminare fondată pe religie sau convingere. El trebuie crescut în spirit de înţelegere, toleranţă, prietenie între popoare, pace şi fraternitate universală, de respect al libertaţii de religie sau de convingere a altuia şi în deplina conştiinţă că energia şi talentele sale trebuie să fie puse în serviciul semenilor.

4. În cazul unui copil care nu este sub tutela nici a părinţilor săi nici a tutorilor legali, dorinţele exprimate de acesta, sau orice altă dovadă culeasă asupra voinţei lui în materie de religie sau de convingere, vor fi în mod cuvenit luate în consideraţie, interesul copilului fiind principiul director.

5. Practicile unei religii sau a unei convingeri în care a fost crescut un copil nu trebuie să aducă prejudicii nici sănătaţii sale fizice sau mentale, nici dezvoltării sale complete, ţinând seama de paragraful 3 al articolului prim al prezentei declaraţii.

În Constituţia României, libertatea conştiinţei este consacrată în articolul 29.

Termenul de convingere acoperă diferite domenii ale gândirii şi credinţei: filosofia, concepţiile politice, credinţele. Libertatea de gândire, conştiinţă şi religie nu înseamnă că se permite sustragerea de la obligaţiile legale ale fiecarui cetăţean în parte.

Libertatea de gândire, conştiinţă, religie este un drept absolut - ceea ce inseamna că nu se poate pătrunde în forul interior al persoanei. Acest drept cuprinde trei elemente: dreptul de a avea convingeri, dreptul de a nu avea convingeri, dreptul de a schimba convingerea.

Acestea fiind scrise, oare cunoaşte cineva o anumită formă de discriminare faţă de liberi cugetători sau faţă de cei care au altă religie decât cea ortodoxă? Ca individ, dacă susţii, de exemplu, construirea unei mega catedrale nu poţi cere statului interzicerea construirii unei mega moschei - reprezentanţii statului ar încălca unele dispoziţii din convenţiile semnate de-a lungul timpului. Individul care susţine predarea religiei ca materie (chiar facultativă) în programa şcolară trebuie să ofere alternativă celor care nu vor să urmeze aceste cursuri - ceea ce nu prea se întâmplă (reprezentanţii statului nu par interesaţi de minoritatatea liberilor cugetători sau a celor care aleg să nu inveţe la şcoală perceptele religioase).

sursa foto: http://internationalbillofhumanrights.com/ (in febr 2021 siteul nu mai exista)

vezi şi:
Consideraţii privind drepturile şi libertăţile fundamentale
Apărarea drepturilor nepatrimoniale