Balena alba sursa foto: wikipedia.org |
Balena albă sau beluga [Delphinapterus ("balena fara
aripioare") leucas (alba)] trăiește în apele Oceanului Arctic, de-a
lungul coastelor din Rusia, Norvegia, Canada, Groelanda, Alaska dar unele
populații migrează spre Sud, până la apă caldă.
Balena albă măsoară de la trei până la cinci metri lungime
și are o greutate medie de 1,6 tone. 50% din greutatea lor este grăsime,
semnificativ mai mult decât la balenele non-arctice, al căror corp este doar
20% grăsime. Stratul este de 10 centimetri grosime. Masculii sunt puțin mai
mari decât femelele. Acestea au o greutate medie de 1350 kilograme, iar
masculii 1500 kilograme.
Hrana balenelor albe se compune din pești, crustacee și
cefalopode. Un adult consuma cca 25 kg de hrană pe zi – poate chiar mai mult.
Durata medie de viață a masculilor este de 40 de ani, iar a
femelelor de 32 de ani.
Aceste animale conviețuiesc de obicei în grupuri – în
perioada migrației se pot aduna mai multe grupuri, ajungând la un număr de zece
mii de balene.
Gestația durează 14-15 luni și femela fată un singur pui
(cazurile de gemeni sunt foarte-foarte rare); în primele 10 secunde de viață
puiul înoată spre suprafață, ajutat de mamă, pentru prima sa respirație. Are
4-5 metri lungime și 45-64 kg greutate. Puii sunt alăptați până pe la vârsta de
12-24 luni. Legătura între mamă și pui este foarte puternică.
În primul an de viață culoarea pielii variază de la albastru
la roșu-maroniu, în al doilea an de viață spre gri-albastru până pe la vârsta
de 6 ani când melanina dispare treptat și pielea devine albă sau crem. Ajung la
maturitate pe la 7-9 ani.
Era vânată pentru grăsime, piele și carne. Dușmanii naturali
sunt balenele ucigașe și urșii polari – care atacă în special puii. Omul a vânat
balena albă timp de sute de ani, dar azi – se presupune – mai e vânată doar de
cateva triburi arctice.
Mai există cca 100.000 de exemplare în întreaga lume (cifra
valabilă pentru anul 2008), alte surse
scriu despre 80 de mii de balene. Această scădere este cauzată nu numai de
interferenţa în habitatul lor ci şi de schimbările climatice, despre care se
spune că duc la încălzirea apelor (de regulă evit să comentez, dar dacă sunt
populații de balene albe care trăiesc bine în apa caldă a Sudului de ce își mai
fac unii probleme cu încălzirea apelor care ar afecta balenele – balenele par a
fi adaptate și îmi pot imagina că și alte specii se vor adapta; în mass-media
anilor ’70 se arătau disperați că se răcește vremea, acum se încălzește… Mie-mi
sună a vrăjeală, dar e numai părerea mea).
Oamenii de știință afirmă că zona Insulelor Solovetsky, în
Marea Albă, unde balenele albe se adună în fiecare an, este singurul loc din
lume unde pot fi observate de la o distanță foarte mică încât să se vadă
spatele lor strălucind în apele întunecate, când se joacă în grupuri mici.
Acest spectacol extraordinar are loc la câțiva metri de țărm,
în timpul Nopților Albe din lunile Iunie și Iulie. Partea rea este că dorința
Rusiei de a controla zăcămintele de petrol și gaz ale Arcticii pun în pericol
habitatul belugii – traficul navelor care transportă materiale sau explorează
potențialul energetic al Arcticii este în creștere, iar locul unde se adună
balenele albe este aproape de cercul Arctic.
Insulele
Solovetsky sunt un grup de șase insule așezate în apele ocrotite ale Mării
Albe, în nordul Rusiei, la o distanță de doar 165 kilometri de Cercul Arctic . Locul este greu de vizitat până și astăzi.
Insulele Solovetsky au fost declarate monument natural și istoric, fiind
ocrotite prin lege, începand cu anul 1974. Din anul 1992, locul este considerat
monument al Patrimoniului Mondial.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.