2018-04-01

Paşte fericit! Stropitul cu parfum

Azi e a doua zi de Paşti pentru evrei, prima zi de Paşti pentru catolici, Duminica Floriilor pentru ortodocşi, ziua păcălelilor pentru alţii, şi tot aşa.
*
Cred că eram in ultimul an de liceu când băieţii din cartier au început să renunţe la obiceiul stropitului. Era un obicei care-mi plăcea tare mult, deşi mai apoi… miroseam, toate, ca o drogherie! Şi in scările blocurilor mirosea a parfum, chiar şi pe stradă, uneori.
In a doua zi de Paşti (şi cu ocazia celui catolic şi cu ocazia celui ortodox), băieţii luau la rând fetele, să le stropească (ne păsa prea puţin care-i catolic şi care-i ortodox, bucuria conta) – in general cu parfum, dar mai foloseau şi spray-ul! Bine că nu s-au gândit să folosească spray de geamuri! Glumesc, dar dacă astfel de recipiente ar fi fost la îndemâna tuturor unii dintre băieţii pe care-i ştiam erau in stare să facă aşa, pentru amuzament.
Distracţia era mare. Ei spuneau câteva versuri – nu le mai ştiu! – apoi ne stropeau. Cert este că mereu se lăsa cu o mică petrecere in acele zile.
*
Tradiţia spune că fetele trebuie udate cu apă de izvor neîncepută ca să fie frumoase, să dea naştere la copii sănătoşi şi să miroasă tot anul ca florile de primăvară. Femeile şi fetele îşi aşteaptă musafirii cu ouă roşii, palincă şi prăjituri, pe care le oferă celor care spun poezii.
În trecut, fetele erau udate cu apă rece că gheața, însă, odată cu trecerea anilor, această "scăldare" a fost înlocuită cu parfumarea tinerelor. Acest obicei simbolizează beatitudinea și este privit că o binecuvântare, este o urare de noroc în tot ce își propun.
*
Obiceiul stropitului era unul al saşilor şi maghiarilor romano-catolici, dar a fost preluat cu bucurie şi de românii din Ardeal. In unele locuri - oraşe, dar mai ales sate - obiceiul s-a păstrat; simbolizează stropirea fetei care a leşinat când a auzit de învierea lui Hristos.

22 de comentarii:

  1. daaa, ce frumos era! Toti baietii si toti barbatii umblau cu parfumul în buzunar si cum întalneau o fetita, o domnisoara sau o doamna, începeau sa o parfumeze.
    Asta la scoala si la serviciu. Când veneau acasa cu stropitul, în loc de "Buna ziua" spuneau "Christos a înviat!" Cine deschidea usa spunea la rândul lui "Adevarat a înviat!" apoi cei veniti la stropit spuneau "Am auzit ca aveti o floare frumoasa, am venit sa o udam, sa nu se ofileasca" - in cazul in care veneau pentru o fata. Mamei cereau deasemenea permisiunea de a o stropi. Apoi baietii /barbatii erau invitati sa-si aleaga un ou încondeat si daca aveau timp, serveau si o felie de cozonac si un pahar cu súc / vin.
    Baietii din cartier, sunau la toate usile din bloc ☺ Seara aveau o plasa mare de plastic plina cu oua încondeate.
    O poanta pe care ne-o amintim mereu si râdem, eu si mama. Ea lucra la Procuratura judeteana si in general, procurorii, judecatorii si avocatii aveau parfumuri bune, fine - imprumutate de la nevestele lor pentru ziua de Stropit. Si doamnele erau stropite mai mult simbolic. Singurul care a stropit din belsug doamnele de la birouri a fost Nea Petrica, soferul institutiei. Mama zice "Vai ce de parfum ai stropit, ca îmi picura din par pe frunte! Ce fel de parfum ai Nea Petrica?" Zice el, "Nu stiu doamna, azi-dimineata am luat în graba sticluta de pe etajera din baia lu'fii-mea" si ii arata mamei sticluta. Era APA DE GURA ☺☺☺☺☺
    Te pup Diana draga. O zi cat mai placuta sa ai!
    pupici si îmbratisari, de la trio pentru trio <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. corectez: oua încondeiate! sorry ☺

      Ștergere
    2. Poate ca obiceiul nu s-a pierdut de tot nici pe aici, doar ca nu mai stiu eu. :) Versurile le-am uitat total! Multumesc pentru reamintire. Chiar! Si faza cu alesul oualelor am uitat-o! Acum, ca zici, imi amintesc ca cel care reusea sa ii "invinga" pe ceilalti la ciocnitul oualelor se impauna de numa', ca si cum ar fi castigat cine stie ce mare premiu! Ce vremuri faine! Sper ca si cei de azi sa aiba parte de asemenea momente de bucurie!
      Oh, da! Era haios si tata, cand ii cerea mamei sfaturi despre ce parfum sa cumpere pentru a stropi colegele! El cerea sfaturi dar, de fapt, voia ca mama sa cumpere parfumul. :)
      Ai dreptate! Si pe la serviciu se umbla cu stropitul! :) Stiu de la mama. :)
      Taaaare faza cu apa de gura! Hahahaha! Foarte tare! :)) Asa ceva greu se uita si, cred, la fiecare reamintire se deschide un mare zambet! :)
      Sarbatoarea cu bucurie sa va fie, Carmen draga!
      Imbratisari si pupici, cu drag, de la trio pentru trio! <3

      Ștergere
    3. :) Tastatura, bat-o vina! Uneori imi iesi si mie niste cuvinte! Cand fug degetele pe ea unele taste nu se apasa cum trebuie, peste altele sar degetele etc. :)) Int-o zi mi-a dat prin minte sa scriu in viteza un text si... sa-l las necorectat! Stiu sigur ca ar fi distractiv. :) Pupici! <3

      Ștergere
  2. Da da! ce frumos era!!!!! :) prin vremea liceului se intreceau baietii in parfumuri de fitze, si ajungeau sa miroasa hainele a parfum si dupa spalare! :) pe vremea copilariei insa, mai ales in preajma bunicilor, tot stropitul asta era mai oficial asa, lumea gatita, toate bunatatile pe masa, urarile stropitorilor, petrecerea de dupa..:) amintiri dintrun alt secol..:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Erau tare dragalasi, cum se agitau ei sa aiba parfumuri care mai de care mai faine! :) Daaa! Am patit si eu - dar nu cu ocazia stropitului - sa spal o esarfa si sa nu se duca parfumul (alea da parfumuri!) :)
      Chiar ca... amintiri din alt secol! Chiar si pregatirile erau altfel! In cartier mirosea a cozonaci inainte de unele sarbatori!
      Zile senine iti doresc!

      Ștergere
  3. O zi minunata de Florii, Diana draga!
    Cu mult zambet si multe flori!
    Pupici! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Suzana draga! La fel! Zambete si flori in calea ta sa fie!
      Zi senina iti doresc! Pupici! <3

      Ștergere
  4. Eu sunt din Dobrogea, nu cunosc acest obicei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Fiind cunoscut in zona Ardealului, in special... :) E un obicei hazliu, daca ma intrebi pe mine. :)

      Ștergere
    2. Noi, a treia joi/vineri dupa Pasti (una din zilele astea), sarbatorim paparuda, adica ne udam cu apa din abundenta (sunt acceptate galetile) - bucuria copiilor. Cred ca era un fel de Craciun, daca ar fi sa gasesc un corespondent al bucuriei. De regula, vremea era frumoasa mereu in acea zi, nimeni nu racea.

      Ștergere
    3. Paparudele! :) Stiu despre obicei! E tare fain!
      Nu stiu daca e chiar exact, dar cand eram copii ne "imbracam" in nuiele de salcie - ne faceam fuste si coronite - si cantam cat ne tinea gura ceva care incepea cu "Papaurda-ruda..." (nu mai stiu) si ceva despre ploaia care sa vina. :) Avem unele traditii foarte faine.

      Ștergere
  5. Nu am stiut de acest obicei pana nu am ajuns la Brasov:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Am avut colege de liceu care au fost foarte surprinse (unele neplacut, apoi s-au distrat cand au aflat despre ce e vorba) cand au fost stropite prima data.

      Ștergere
  6. Frumos obicei! Am văzut o emisiune acum ceva timp cu băieți îmbrăcați în costume populare care alergau după mândrie fete, tot în port popular, pentru a le stropi cu parfum. Era realizat foarte bine pe dealuri, o pădurice, cu o coloană sonoră și tot tacâmul... Duminică binecuvântată să ai, Diana dragă! 😊❤🤗

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mai ales la sate se mai tine obiceiul asa cum era candva.
      :) Le alergau spre padurice. :)
      Multumesc, Dana draga! Duminica binecuvantata! <3

      Ștergere
  7. Nascuta fiind la Braila(Muntenia)nu am "beneficiat"de acest frumos obicei
    nici in Bucuresti!Mi se pare minunat ca baietii sa stropeasca fetele cu
    parfum si sa spuna si poezii;ce bine ar fi sa se pastreze aceasta traditie peste ani,sa domine prostiile importate sau nascocite de comert!
    Draga Diana,iti doresc Sarbatori Luminate,cu bucurii si liniste in suflet!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu am fost in Braila decat o data, in tinerete, pentru doar cateva ore, dar am senzatia ca o cunosc, din povestirile unei prietene (si vecine). :) Mama s-a nascut in Giurgiu; e in BV de pe la varsta 14 ani, dar despre obicei a aflat abia dupa ce s-a angajat! :)
      Ar fi frumos sa se pastreze obiceiul, desi... comerciantii vor sti sa-l... zapaceasca. :( Ideea e ca oamenii sa nu se mai lase influentati.
      Multumesc, Natalia draga. Sarbatori Luminate, cu bucurii si liniste in suflet iti doresc sa ai si tu! <3

      Ștergere
  8. Frumos obicei ! Ai povestit atât de plăcut că parcă v-am văzut, stropite cu parfum ...
    Îți doresc o seară minunată !
    Pupic !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) Pe masura ce am raspuns celor care mi-ati dat atentie - si va multumesc pentru aceasta - mi-am tot amintit una alta, inclusiv o zi in care eram in oras si miroseam tare a parfum (pe strada ma parfumase un coleg); cand am trecut pe langa doua tipe una dintre ele a comentat tare (cica spre cealalata): "Parfumul nu se toarna pe tine". :)) Poate ca i-as fi dat replica, dar m-am prins prea tarziu la ce se referea. :)
      Multumesc, draga M. :) O seara minunata iti doresc sa ai si tu. Pupici!

      Ștergere
  9. Desi l-am practicat, acum aflu cat este de special!
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  10. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.