La mulţi ani celor care poartă acest nume!
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (George) s-a nascut in Cappadocia , intr-o familie creştină, si a trait in
timpul domniei imparatului Diocleţian. Mai multe date nu se cunosc cu
certitudine, neexistand niciun document al epocii care sa contina date despre
viata sa. Ceea ce se stie despre el a fost scris ulterior.
In anul 17 imparatul Tiberius, a transformat Cappadocia intr-o provincie romana.
Sfantul Gheorghe a fost la origine un cetatean al Imperiului
Roman, nascut undeva intre anii 275-285 d.Hr. in orasul Lydda (Lido , Lida) din Palestina (specifica alte surse). Tatal
sau, Geronzio, descindea din nobila familie Anici, si avea rangul de conducator
al trupelor armatei romane dislocate in provincia Capadocia din Asia Mica, iar
mama sa Policronia era de neam palestinian. Parintii sai erau crestini devotati
care practicau acesta noua religie in conditii de absoluta clandestinitate. Ei
i-au ales numele de Gheorghe care in greaca veche simboliza protectorul
pamantului, agricultorul.
Etimologia
numelui vine din grecesul "geos" adica pamant si "orge" a
semana, a cultiva. Alti cercetatori sustin ca numele de Gheorghe sustine natura sfantului, "geror"
insemand sfant si "gyon" lupta, adica "sfantul luptator" in
dialectele din Capadocia.
De mic copil este atras de manuirea armelor, dand dovada de
o dibacie neobisnuita. Cand micul Gheorghe avea doar 14 ani, tatal sau a murit,
fiind osandit la moarte muceniceasca. Dupa acest moment dramatic, Gheorghe
decide sa plece spre cetatea Nicomidiei, oras imperial pe atunci. Tanar placut
la infatisare, inalt, cu o constitutie fizica atletica, Gheorghe
imbratiseaza cariera militara a parintelui sau, ajungand in scurt timp
comandant al unui corp de armata, in timpul lui Diocletian.
Sfantul Gheorghe se
numara intre putinele personaje crestine adorate chiar de o
parte a musulmanilor: Sub numele de Haderiliaz, Gheorghe este respectat si
glorificat in republicile caucaziene preponderant musulmane, in Turcia, Kurdistan , Turkmenistan
si Kazahstan.
Oamenii l-au iubit atat de mult incat este si astazi patron
al unor tari, orase, categorii sociale si chiar echipe de fotbal. Impreuna cu
Dimitrie Izvoditorul de Mir, Gheorghe imparte statutul unic
de sfant-soldat al ortodoxiei.
Imbracat soldateste intr-o camasa de zale si inarmat cu o
sulita prevazuta cu o cruce, Sfantul Gheorghe este patron-protector a numeroase ţări, ţinuturi si orase. Cel mai iubit
este insa in Georgia , un
stat mic din caucaz ai carui locuitori au ales sa-si numeasca ţara
dupa numele sfantului, pe langa denumirea de Kartvelia sau Gruzia, cum ii spun
ruşii.
Dragostea sa mare faţă de oameni a facut ca multe categorii
sociale si tagme sa-si gaseasca in el patronul,
protectorul si mijlocitorul intru Hristos. Este protectorul tuturor celor
care lucreaza pamantul, al agricultorilor si ciobanilor, al sotilor si
cavalerilor, al arcasilor, macelarilor, calaretilor, calatorilor, taranilor,
fierarilor, lemnarilor, dogarilor, selarilor, curelarilor si soldatilor.
De la cavalerii templieri, maltezi si teutoni până la
sifilitici si leprosi - toti si-au gasit de-a lungul veacurilor reazem si
alinare in rugaciunile adresate Sfantului Gheorghe ca un drept mijlocitor intre
credinciosi si Bunul Dumnezeu. Tot el este cel care apara de urgia ciumei,
febrei si bolilor de piele. O cruce roşie
pe fond alb este simbolul acestui sfânt mare mucenic, pe scuturile
medievale cruciate, sau pe drapelul Georgiei si Angliei. Crucea sa sta la
originea insemnului heraldic al Ierusalimului si Georgiei, fiind insotita de 4
cruci mai mici simbolizand cu totul cele 5 răni ale Mântuitorului. Acest insemn
a fost purtat pentru prima data de printii georgieni crestinati, urmati de
templierul Godefroy de Bouillon, unul
dintre liderii Primei Cruciade, primul suveran al Regatului
Ierusalimului (nu a folosit denumirea de “rege”).
Desi pagan, imparatul Diocletian pana la anul 303 nu a luat
nici o masura impotriva crestinilor. In anul 303 insa, din indemnul ginerelui
sau Galeriu, pe care Diocletian l-a luat ca insotitor la domnie, a aprins
prigoana impotriva crestinilor. Diocletian emite un edict conform caruia
fiecare soldat crestin trebuie arestat si obligat sa ofere sacrificii si
rugaciuni zeilor pagani ai Romei Antice. Afland de gestul imparatului,Gheorghe
hotareste ca acesta este momentul potrivit mantuirii prin jertfa sa
muceniceasca. A doua zi, imparte saracilor toate lucrurile sale, aurul,
argintul si hainele scumpe si isi elibereaza toti sclavii, dand ordin ca toate
pamanturile, casele si averile din Palestina sa fie impartite oamenilor nevoiasi.
Initial, Diocletian nu vroia sa-l condamne pe Gheorghe,
deoarece s-ar fi lipsit de un comandant militar extrem de capabil, dar pana in
final aversiunea sa impotriva crestinilor a invins. Imparatul ii spune
generalului cat de mult il pretuieste, indemnandu-l sa-l renege pe Hristos si
sa dea jertfa zeilor pagani, promitandu-i in schimb pamanturi, sume de bani,
sclavi si avansari in functie. In fata acestor tentatii materiale, Sfantul
Gheorghe l-a privit direct in ochi si i-a spus ca imparatia din prezent este
desarta, nestatornica si curand pieritoare, iar toate cate se afla in ea sunt
trecatore si curand pieritoare. A incheiat intarind cuvantul sau ca nimic
dintre cele lumesti nu-l va face sa se razgandeasca. Imparatul l-a aruncat in
inchisoare, condamnandu-l la tortura. Noaptea, insa, spune legenda, un inger
cobora in celula si ii vindeca toate ranile. In bunatatea lui ajuta pe toti
nevoiasii, ba chiar se zice ca a inviat un om si vita unui om sarac. Diocletian
(care avea viziuni fel de fel) era turbat de ciuda, asa ca temeandu-se de marea
putere ce ar putea-o avea Gheorghe a dat ordin ca sfantul sa fie dus in afara
cetatii si decapitat. Rugandu-se cu bucurie si-a pus impacat capul sub sabia ce
avea sa i-l reteze. Se intampla in 23 aprilie.
In traditia românilor
Sfantul Gheorghe este prezent in credintele populare ale
romanilor inca din cele mai vechi timpuri. Sangiorzul este unul dintre
cele mai importante personaje din mitologia romaneasca, reprezentand o sinteza
autohtona dintre venerarea Sfantului Gheorghe si cultul unei divinitati
agro-pastorale dacice. Cei doi mari sfinti militari ai Ortodoxiei, Gheorghe (23 aprilie) si Dimitrie (26 octombrie)
impart dintotdeauna anul pastoral in cele doua mari etape ale transhumantei.
Credintele populare afirma ca Dumnezeu insusi i-a incredintat "cheile
vremii" cu care el deschide sezonul cald, in timp ce Sfantul Dimitrie
(Samedru) inchide anul pastoral.
Armata româna se afla sub ocrotirea Sfantului Gheorghe inca
din vremea lui Stefan cel Mare, al carui stindard de biruinta purta imaginea
acestuia, fiind “Ocrotitorul Ostirii”.
Asa a fost până in anul 1996, cand printr-un ordin al ministrului Apararii
Nationale s-au nominalizat ocrotitorii spirituali pentru fiecare categorie de
forta armata: aviatorii, respectiv
Statul Major al Fortelor Aeriene, au ales ca ocrotitor pe Sfantul Prooroc Ilie
Tesviteanul, marinarii, respectiv
Statul Major al Fortelor Navale, au ales-o ca ocrotitoare pe Sfanta Fecioara
Maria, iar Statul Major al Fortelor
Terestre a ales ca patron spiritual pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.
Crestinii ortodocsi
de stil vechi il celebreaza pe Sfantul Gheorghe in data de 6 mai.
Cavalerul Trac (Sangeorzul
românesc)
Spun altii: in Panteonul românesc este asimilat cu Cavalerul Trac, in timp ce pentru spiritualitatea populara este cel de-al doilea stalp
calendaristic, alaturi de Sfantul Dumitru, Samedru.
Mitul cavalerului trac constituie in traditia românească
(daco-romană, aromână, macedoneană) un scenariu aproape canonic al colindelor
vechi de iarna, creştine. C. Cinodaru remarca cu surprindere ca tracii aveau in
Aprilie "serbarile păgâne" tinute in cinstea eroului trac. Odata cu
consolidarea creştinismului in spatiul traco-dac, aceasta sarbatoare a fost inlocuita
cu cea a Sfântului Gheorghe, sfant a carui iconografie a fost inspirata de cea
a cavalerului trac.
Viitorul sfant - Sfântul Gheorghe intruchipare a zeului trac-ucigand
balaurul, stapanul Infernului, devine Katahtonis (stapanul celor morti) si
totodata si al celor vii. Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sfântul
Gheorghe. Prin crestinarea treptata a geto-dacilor, deveniti, datorita
cuceririi si a colonizarii romane, daco-romani, aparuti in istorie la sfarsitul
a patru secole de prefacere, in veacul al VIII-lea, se iveste Sfântul Gheorghe
provenit din Cavalerul Danubian. El a urmat pilda lui Isus si s-a sacrificat
pentru eliberarea prin credinta a celor multi. Transformarea Cavalerului
Danubian are loc in perioada avansului dinspre sud spre nord a crestinismlui si
a transformarii Republicii Romane in Monarhie de drept Divin si a imparatului in
Deus, sub influenta culturii persane.
Reactia a avut loc in zona spatiului traco-daco-roman, in Dacia nord-dunareana.
Ordinul Dragonului
Ordinul Dragonului, unul dintre cele mai faimoase ordine
cavaleresti europene, pare sa fi fost privit de initiatorii săi ca un
continuator al vechiului Ordin al Sfântului Gheorghe (Societas militae Sancti
Georgii), fondat de Carol Robert de Anjou in anul 1326.
Numele de Dracula provine din porecla Draculea pe care Vlad
Tepes o purta din cauza faptului ca era fiul lui Vlad Dracul, un domnitor din
Tara Romaneasca apartinand dinastiei Basarabilor. Acesta purta vestminte negre
si un medalion infatisandu-l pe Sf.
Gheorghe luptand cu balaurul sau cu dracul, de aici numele de Vlad Dracul.
Acel medalion era purtat de cavalerii unui ordin instituit de catre regele
Ungariei Sigismund de Luxemburg: Ordinul
Dragonului. Patronii spirituali ai Dragonului sunt Sfantul Gheorghe,
Sfantul Arhanghel Mihail si Sfanta Margareta.
Societas
Draconistrarum – in latina
– a fost un ordin religios cavaleresc creat in 12 Decembrie 1408 de imparatul
Sigismund de Luxemburg (care va fi Maestru magnificus), in special pentru a
proteja crestinatatea de amenintarea otomana. Desi in heraldica crestina
traditionala Dragonul e asociat puterii malefice invinse de Sfantul Gheorghe,
Dragonul reprezinta, in heraldica Ordinului, sufletul unui cavaler care-si da
viata pentru a salva un alt suflet, imaginea fortei impresionante pe care o
ofera in jerfa de sine.
Ordinul Jartierei
Ordinul Jartierei a fost instituit pe la anul 1340;
dupa alte surse prin 1344 (altii zic 1348).
Honi soit qui mal y pense (Ruşine aceluia ce de rău gândeşte) – deviza Ordinului.
Honi soit qui mal y pense (Ruşine aceluia ce de rău gândeşte) – deviza Ordinului.
Este cel mai inalt ordin cavaleresc britanic, instituit
in Anglia de regele Eduard al III-lea. Se spune ca, la un bal, in Calais , Catherine Montagu, contesa de Salisbury , amanta
regelui, a lasat sa-i cada jartiera, in timp ce dansa. Regele a ridicat
jartiera si, taind elanul celor care faceau glume la adresa gestului sau, a
spus: Domnilor, nerusinat sa fie [considerat] cel ce se gandeate la rău! Cei
care râd acum se vor simti, intr-o zi, foarte onorati sa poarte o panglica
asemanatoare, pentru ca aceasta panglică va fi aaezata intr-o asemenea onoare incat
zeflemiştii însisi o vor cauta curtenitor.
Potrivit altei legende, regele Richard I a fost
inspirat in secolul al XII-lea de Sfântul Gheorghe luand hotararea de a atasa o jartiera in
jurul gambei cavalerilor sai pentru a le purta noroc in batalie, in
timpul cruciadelor. Regele Eduard al III-lea ar fi hotarat sa
faca referinta la acest eveniment cand a fondat Ordinul, in secolul
al XIV-lea.
Ordinul Sfantului
Gheorghe
Crucea Sfântului Gheorghe este o decoratie rusa infiintată
in 1807 in Imperiul Rus, fiind destinata subofiterilor, soldatilor
si marinarilor pentru eroismul dovedit in lupta. Distinctia a fost, până in 1913,
cunoscuta ca Insemnul Distincţiei
Ordinului Militar al Sfântului Gheorghe. E o cruce din metal comun acum, cu
un disc central cu imaginea Sfântului Gheorghe calare ucigand balaurul.
Era purtat in partea stanga a tunicii cu bareta Ordinului Sfântului
Gheorghe, care era portocalie cu trei dungi negre.
Distinctia a fost desfiintata de regimul comunist, dupa Revolutia
Socialista din Octombrie. Ordinul a fost reinstituit de Federatia Rusa in anul
2000 si se acorda ofiterilor armatei ruse pentru acte de vitejie exceptionala.
Distinctia “Crucea Sfantului Gheorghe” nu trebuie confundata
cu Crucea Sfântului George (steagul Angliei)
sau cu Crucea George, medalie
britanica acordata civililor pentru bravura.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Pentru mai multe informatii:
Spiritualitatea geto-dacilor. Repere istorice, Ion Horaţiu
Crişan, Ed. Albatros, Bucuresti, 1986
http://www.descopera.ro/cultura/4219406-sfantul-gheorghe-purtatorul-de-biruinta
https://oceanospotamos.wordpress.com/2009/01/27/zalmoxis-un-zeu-profet-sau-un-profet-divinizat/
http://www.descopera.ro/cultura/4219406-sfantul-gheorghe-purtatorul-de-biruinta
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Gheorghe
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Dragonului
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Jartierei
https://ro.wikipedia.org/wiki/Crucea_Sf%C3%A2ntului_Gheorghe
surse foto
Sfantul Gheorghe
http://www.ghidularadean.ro/stire/13467/sfantul_mucenic_gheorghe_ce_este_focul_viu_%C8%99i_de_ce_nu_ai_voie_sa_dormi_azi.html
Cavalerul trac
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cavalerul_trac#/media/File:Heros-from-Phillippi1.jpg
Ordinul dragonului
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ordinul_Dragonului#/media/File:Dragon_order_insignia.jpg
Crucea Sfantului
Gheorghe
http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?k=83E1E6169D874E2992AA05FE4695D28C
http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?k=83E1E6169D874E2992AA05FE4695D28C
Stema Ordinului
Jartierei
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/aa/Arms_of_the_Most_Noble_Order_of_the_Garter.svg
Și pe băiețelul meu îl cheamă George, nu știam atâtea despre acest sfânt.
RăspundețiȘtergereLa multi ani si din partea mea. Sanatate si multe bucurii!
ȘtergereNu cred că o să mai scrii mult pe aici... Presimt că vei fi răpită la Patriarhie, să ții cursuri! :)
RăspundețiȘtergereInteresant cum se îmbină povestea cu știința. "Nu există date certe" dar se sriu articole exaustive...
No servus!
:)) Reprezentantii Patriarhiei ma vor ignora cu pasiune - ar citi si alte texte scrise sau compilate pe aici.
ȘtergereDovada ca multora le plac legendele: se ia un "sambure de adevar" si se brodeaza pe tema. :)
Noapte buna! Duminica frumoasa iti doresc!
Bună Diana!
RăspundețiȘtergereFrumoasă documentare,mi-a plăcut tare mult,La mulți ani și din partea mea!
Îți doresc o după amiază frumoasă și duminica ce vine la fel!
Te pup și îmbrățișez cu mare drag!
Buna Elena!
ȘtergereMultumesc pentru compliment si pentru urari. :)
Iti doresc, si eu, sa ai o duminica minunata!
Imbratisari si pupici cu drag!
Am citit cu interes si...bucurie.
RăspundețiȘtergereMultumesc.
Multumesc pentru compliment.
ȘtergereCu placere.
Imi place sa descopar cum totul "se leaga" si se aseamana, cum totul "se transforma"... cum toate religiile au aceeasi origine, aceeasi finalitate si cat de diferite sunt caile pe care le aleg oamenii. :)
Minunat articol. Ne-ai adus aici atât de multe lucruri interesante legate de persoana istorică a Sfântului Gheorghe. O personalitate puternică, un simbol al vitejiei și curajului, care a inspirat atâtea generații de oameni.
RăspundețiȘtergereMulțumiri, dragă Diana! :-)
Cu placere, Alex!
ȘtergereMultumesc pentru apreciere.
Zile fericite iti doresc, cu drag!