Se stie ca ciorile pot provoca mari pagube mai ales terenurilor cultivate, si pot deranja orasenii prin zgomot si mizerie si se urmareste micsorarea populatiei acestei specii, dar nu trebuie adoptate orice fel de masuri si nu oricand.
Cioara este o pasare care traieste in grupuri relativ mari, in regiunile de ses, de deal cu paduri, campuri si pe ogoare. Ciorile sunt monogame, cuibul fiind asezat pe copaci, sub poduri, tufisuri.
Primele ciori au aparut in Miocen, in urma cu circa 17 milioane ani, in zona Australiei si Oceaniei.
Ciorile sunt cele mai inteligente pasari din lume. Mult mai inteligente decat bufnitele si pasarile de prada, si cu mult mai istete, smechere si descurcarete decat papagalii.
In
Reprezentantii primariei si Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Timisoara, in perioada 9-10 aprilie, au distrus ilegal zeci de cuiburi de ciori cand puii erau inca in ele. Ce ironie! Cei de la o universitate de medicina veterinara si stiinte agricole accepta asa ceva! Ei voiau sa „toaleteze” copacii. In data de 12 aprilie 2016 si primarul a hotarat acelasi lucru in Parcul Municipal, ucigand alti pui de cioara, pe ideea: „Parcurile sunt ale oamenilor, nu ale ciorilor” (a declarat primarul). Corect. Una dintre metodele de reducere a numarului de ciori este si distrugerea cuiburilor, dar nu oricand! Distrugerea se face iarna, nu primavara cand pasarile au pui.
Viceprimarul Timisoarei se lauda, in decembrie 2013, ca nu mai sunt ciori in parcul din spatele Catedralei Mitropolitane; ar fi scapt de ele cu un dispozitiv care imita sunetul pasarilor de prada. Primarul si-a declarat scepticismul... afirmand ca le-a vazut zburand deasupra parcului. Hm. Dispozitivul respectiv alunga orice fel de pasare, nu doar ciori...
Prin aceasta actiune au fost incalcate dispozitiile art 33 al. 2) si art 52 lit. d) din OUG nr. 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare. Gravitatea faptei unora despre care se presupune ca au habar de legislatie in general si cu atat mai mult in materia protectiei mediului este data si de faptul ca in cuiburile ciorilor clocesc oua chiar si unele specii de pasari protejate prin lege: ciuful de pădure şi vânturelul roşu.
La Cluj Napoca, de exemplu, pe langa o colonie de ciufi de padure, iarna mai vin si ciufi din nordul Europei, care primavara depun oua si le clocesc in cuiburile de ciori. In zonele unde traiesc aceste pasari distrugerea cuiburilor de cioara primavara pericliteaza si inmultirea lor. In prealabil unei astfel de operatiuni trebuie consultati ornitologii, pentru a evita zonele si perioadele in care cuibaresc specii de pasari protejate.
Acum, conducerea Universitatii din Timisoara da vina pe cei care au „toaletat” arborii... Poate ca si cei care au contracte de acest gen ar trebui sa cunoasca legea. Ceea ce, insa, ma cam sperie – dincolo de ce zice legea – este cum de au putut niste oameni sa taie crengile stiind ca puii care piuiau de zor ar fi murit? Nu le-a pasat ca toti acesti pui au murit ‚la picioarele” studentilor – unii i-au fotografiat si au sunat la politie, de unde li s-a spus ca nu e caz de „112”...
Garda de Mediu a amendat si Universitatea iar politistii cerceteaza cazul, doar ca dispozitiile legale invocate de reprezentantii organizatiilor de profil care au reactionat imediat ce au fost sesizati de martorii la distrugerea a circa 50 de cuiburi cu pui nu se aplica si locurilor de agrement (cum ar fi parcurile).
Cu alte ocazii, unii au venit cu ideea vânării ciorilor... Alin David, specializat in ornitologie, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Clij Napoca, spune ca, pe langa faptul ca e o solutie barbara nici nu rezolva problema. „Daca anul acesta impusti jumatate din populatia de ciori, in urmatorii ani, populatia respectiva va tinde sa-si mareasca efectivul, pentru ca sursa de hrana ramane – declara specialistul. El mai spune ca experienta ultimilor ani, din Cluj, Iasi, Ploiesti, a aratat ca, desi au fost impuscate, coloniile de ciori s-au refacut in urmatorii ani pentru ca au gasit hrana in zonele respective.
Cu ce se hranesc ciorile
In agricultura, in special, ciorile au un rol in distrugerea daunatorilor. Se hranesc cu plosnite, carabusi, lacuste, gandaci, melci, soareci, omizi care distrug culturile. Ciorile sunt necrofage si curata locul de cadavrele animalelor moarte.
Si prin orase sunt fel si fel de ganganii; cand ploua, in unele zone se acopera trotuarul cu rame si melci fara cochilie (ca niste viermi uriasi); sunt si soareci, si gandaci... plus resturile de mancare aruncate de oameni pe te miri unde. O metoda de a ţine ciorile departe de orase este si o curatenie exemplara. Hm! Mai greu cu asta, mai usor cu puşca... Pentru orase, solutia cea mai convenabila si care s-a dovedit a fi destul de eficienta consta in mentinerea curateniei pe tot parcursul anului. Fara resturi menajere pe strazi, in parcuri, pe terenurile virane si in imprejurimi, pasarile nu vor mai avea surse de hrana si se vor indrepta spre alte locuri, unde vor si cuibari.
In perioadele secetoase, mai ales, ciorile pot face ravagii in culturile de porumb, in vii si in livezi, dar si in culturile de pepeni, pe care-i gauresc cu ciocul pentru a-si potoli setea.
Cum pot fi alungate ciorile
Pentru recolte, vii, livezi sunt valabile sperietorile de ciori, care trebuie improspatate si mutate din loc in loc pentru ca pasarile sa nu se obisnuiasca. Exista si sperietori mobile, care sunt rotite de vant si scot zgomote stridente care sperie pasarile.
Solutia chimica sau cea sonora alunga pasarile fara a le ucide, dar aceste solutii nu sunt recomandate pentru ca afecteaza si animalele, dar mai ales insectele benefice pentru agricultura: albinele, de exemplu, si celelalte specii din familia Apocrita, care au rol esential in polenizarea culturilor.
Exista si un asa-numit „tun anti ciori”: un dispozitiv cat o cutie de bomboane, pe langa partea electronica se ataseaza o baterie de masina si o butelie cu gaz – intr-un tub se face acumularea de gaz si la fiecare 4 minute se produc trei scantei (si se aud trei bubuituri); ciorile se sperie de bubuitori, dar, zic cei care l-au amplasat in Satulung (Maramures), aparatul le deranjeaza sistemul circulator. Ei nu vor sa ucida pasarile, ci doar sa le alunge, dar n-au ideea ce efecte are acesta asupra pasarilor – spera doar sa le rareasca (sunt curioasa ce au rezolvat, dar n-am gasit informatii). Si acest dispozitiv poate alunga toate pasarile, pentru ca toate pasarile – si animalele – se tem de impuscaturi.
In urma cu vreo doi ani, conducerea Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (!!!) Timisoara a mai dat dovada de „responsabilitate”: a dispus otravirea cu Furadan a cainilor fara stapan din campus. Studentii au raportat fapta, dar faptuitorii au scapat nepedepsiti – asa cum, de regula, se intampla oriunde in cazul otravirii cainilor fara stapan.
Furadanul ingerat e neuroparalizant, idiferent ca se inghite un gram sau 20 de grame decesul intervine in cateva minute; din acest motiv e incadrat la grupa intai de toxicitate si nu poate fi comercializat oricum (deci ar fi destul de usor a se afla cine a folosit substanta). Daca ei nu gasesc pe cei care ucid caini de ce sa-i credem ca ar putea gasi un individ care ar ucide oameni cu aceasta substanta?
Ciorile sunt ucise, vin altele; cainii sunt otraviti, vin altii... Pare ca in România se gasesc numai solutii de moment si cam in toate cazurile solutia gasita este uciderea – chiar si aceasta solutie extrema se dovedeste inutila. Atunci de ce o mai folosesc unii? De placere?!
Este, intr-un fel, legea junglei, dar omul exagereaza, nu joaca cinstit: distruge habitatul pasarilor (defrisari masive, constructii etc) si apoi incearca sa distruga toate vietatile care reusesc sa se adapteze in orase, fie ca sunt ciori, pescarusi, berze, porumbei, vrabii, ulii etc.
Într-adevăr, ciorile pot fi foarte deranjante, atunci când sunt lăsate să-și facă cuiburile prin centrul marilor orașe, căci fac o mizerie și un zgomot de nedescris. Soluții pentru alungarea lor există întotdeauna, dar asta depinde de priceperea oamenilor și mai ales a edililor. La noi în oraș erau câteva zone în care trăgeau seara sute de ciori. M-am amuzat când am văzut plopii în care obișnuiau să vină ciorile, ciopârțiți bine de crengi, așa că n-au mai avut unde să-și facă cuiburi. Dar și bieții pomi, arătau ca după război! Oricâte stricăciuni ar face, nu cred că trebuie să ne purtăm inuman cu aceste ființe.
RăspundețiȘtergereNumai bine, dragă Diana! :-)
Si in cartioer la noi era plin de ciori (acum par a fi mai putine, poate din cauza ca sunt ceva pescarusi in zona) - cand se ridicau aproape ca se intuneca cerul. In mesteceni faceau popas; alegeau cate unul si stateau cat stateau, apoi zburau spre altul, facand mare zgomot si iar se potoleau. Mizerie n-am vazut - poate pentru ca nu sunt alei in zona acestor mesteceni.
ȘtergereCred ca de nu s-ar fi defrisat la greu in zona oraselor n-am fi avut aceasta problema... De exemplu, in BV, Calea Bucuresti (o strada luuunga, care duce din "centrul nou" al orasului pana la DN1, era strajuita de plopi (unde erau destule ciori la vremea respectiva, doar ca erau in plopii dinspre marginea orasului, unde erau campuri si fabrici) - au ras toti plopii, orasul s-a umplut de ciori, zapada acopera soseaua de cate ori viscoleste si oamenii care locuiesc in blocurile de pe Calea B. au pierdut si bruma de protectie la zgomot, noxe si praf pe care le-o ofereau plopii...
Multumesc, la fel, Alex.
Zile fericite iti doresc, cu drag!