1 sept. 2014

Buna dimineata soare! Pisici



Când le privesc înțeleg de ce multor oameni - celebri sau ba - le plac aceste mici feline cu personalitate puternică. Desigur, știu din experiență cât sunt de voluntare și drăgălașe.

Abraham Lincoln iubea felinele și a avut patru. Tabby a fost prima pisică ce a călcat pragul Casei Albe.

Sir Winston Churchill (1874-1965), prim-ministru în al 2-lea război mondial, adora și el pisicile. Jock, pisica lui, dormea împreună cu el, mânca la aceeași masă și l-a însoțit la numeroase întâlniri politice. Se pare că i-a stat la căpătâi când acesta a murit. Când întârzia la masă politicianul trimitea pe cineva să o caute. W. Churchill a mai avut un motan, pe Nelson.

(fostul) Papa Benedict XVI (născut Joseph Alois Ratzinger, în 1927) o are pe Chico, o pisică alb cu negru cu păr scurt, dar n-a luat-o cu el la Vatican pentru că acolo sunt interzise pisicile.

Cardinalul Richelieu (devenit celebru și prin romanele lui Al. Dumas tatăl) iubea atât de mult pisicile, încât și-a împărțit casa cu 14. Avea personal angajat special pentru ele, iar la moartea sa, le-a lăsat lor întreaga avere.

Scriitorul Raymond Chandler (1888-1959), părintele detectivului particular Phillip Marlowe, avea o pisică persană neagră, Taki, pe care o numea secretara pentru că ședea mereu pe manuscrise și le… răsfoia. El ar fi declarat: O pisică nu se comportă ca și cum ai fi singurul punct luminos într-o existență altfel întunecată... acesta este un alt mod de a spune că o pisică nu este sentimentala, ceea ce nu înseamnă nu e capabila de afecțiune.

Charles Dickens (1812-1870). Willamena, pisica lui, a fătat mai mulți pisoi în camera lui de lucru dar scriitorul a fost convins să nu păstreze puii. Totuși, s-a îndrăgostit de o micuță felină cunoscută mai apoi ca Pisica Maestrului, cea care îi ținea companie atunci când scria iar când voia să îi atragă atenția stingea lumânarea.

Alexander Dumas (1802-1870), autorul, între altele, romanelor Cei trei muschetari și Contele de Monte Cristo, o avea pe Mysouff, celebră pentru percepția ei extrasenzorială de care dădea dovadă, prezicând timpul la care stăpânule ei își termina lucrul.

Scriitorul american Ernest Hemingway avea la un moment dat 30 de pisici în casa lui din Havana. Se spune că ar fi spus odată: Sinceritatea emoțională a pisicii este absolută; ființele umane, pentru un motiv sau altul, își pot ascunde sentimentele, dar o pisică nu.

Fizicianul Albert Einstein (1879-1955) l-a avut pe motanul Tiger, un motan care se deprima de câte ori ploua. Einstein a fost citat că ar fi spus: Un om trebuie să muncească din greu pentru ca ceva din personalitatea lui să rămână vie dar pentru un motan e atât de ușor: e suficient să existe și să se deprime de câte ori plouă.

Sir Isaac Newton, cel care a descris pentru prima dată legile gravitației, este inventatorul ușiței mobile pentru pisici, ca urmare a faptului că avea foarte multe mici feline și nu voia să fie deranjat de acel du-te-vino al pisicilor.

Florence Nightingale (1820-1910), precursoarea serviciului sanitar modern, a iubit pisicile. Pisica ei preferată a fost o persană uriașă numită Bismarck, dar de-a lungul vieții a avut mai mult de 60 de pisici.


Și lista rămâne deschisă, pentru că mulți sunt cei care au iubit și iubesc aceste pufoșenii șmecheroase.


8 comentarii:

  1. da, celebritati si pufoseniile lor devenite celebre la randul lor :)
    iubesc pisicile, am avut 4 de-a lungul timpului...mult le-am iubit si tare am suferit cand le-am pierdut...
    diferite foarte au fost, nu doar ca "model" de blanita, diferite ca si caracter dar un lucru aveau in comun, dragostea totala si definitiva pentru noi...de-am avea suflete de mate, cum oare ar arata omenirea asta?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Citind despre Tiger, motanul lui Einstein, m-am gandit ca nu orice pisica ce se deprima cand ploua ar ajunge celebra daca... sclavul ei nu-i celebru! :)
      Noi am avut sasea de-a lungul timpului. Nu stiu cum s-a facut dar numai una a fost pisica - dar cat am iubit-o! :) Diferenta intre pisici si motani e la fel de mare ca cea intre cainii masculi si cainii femele: femelele sunt mult mai afectuoase.
      Penultimii doi motani (pe care i-am avut cu multi ani in urma) erau unul cu mai mult "portocaliu" si mai putin alb si celalalt cu mai mult alb si mai putin "portocaliu" - acestia doi pe care-i avem sunt exact la fel, doar ca au personalitatile "inversate".
      De-ar avea oamenii suflete de mâțe probabil ca ar fi mai... echilbrati, dar personalitatea... as zice ca seamana cu cea a pisicilor! :)) Cel putin daca iau in considerare pisicile pe care le cunosc indeaproape. :)

      Ștergere
  2. Interesant articoulul tau.Pana sa am si eu prima mea pisica, nu imi placeau foarte mult, insa m-am indragostit iremediabil de aceste patrupede simpatice, si de atunci sunt vreo 10 ani, am tot avut pisici dar la tara la ai mei, la bloc sa tin orice animal mi s-ar parea o tiranie,un chin inutil.O zi buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere.
      Nu prea au cum sa nu ne placa, dupa ce le cunoastem mai bine! :))
      Oh, n-as zice tiranie si chin inutil! Sunt multi cei care n-au la cine sa-i tina, la tara, dar asta nu inseamna ca nu se pot bucura de compania pisoilor! Plus ca, la bloc, nici nu se inmultesc necontrolat (nici la curte, daca s-ar deranja cineva sa-i sterilizeze/castreze). Plus ca, multi au salvat pisoii, intr-un fel sau altul, si n-au avut cui sa-i dea dar nici pe strada nu i-a lasat sufletul sa-i lase cat erau pui iar pana sa creasca... erau deja indragostiti! :)) De chinuiti ce sunt, pisoii crescuti in casa ajung si la varsta de 20 de ani iar cei de pe strada doar pana la opt ani, daca au noroc...
      Motanii nostri s-ar distra copios de-ar intelege ca tu crezi ca-s chinuiti! :)
      Multumesc. O zi buna si tie!

      Ștergere
  3. Cred ca ai uitat o pisica... mai precis motan! :)
    "Mishu, pisoiul lui Minnie, dar nu aia din Disney ci "zuza" din Olanda" :))))))
    pupici! :)))))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Categoric am uitat! Scuzele mele lui Mishu! :))) E celebru; ce sa mai...?
      Aha! Oare din cauza ca nu le-am pus pozele motanii nostri au avut treaba cu draperiile ieri noapte, si cu plasa de sarma de la fereastra balconului?! :))
      Pupici!

      Ștergere
  4. Eu am iubit intotdeauna cainii. Inca ii mai iubesc, insa de cand o am pe Miti simt ceva ce nu poate fi descris in cuvinte. Daca trec zece minute fara sa o vad in preajma mea intru in panica, o strig, o caut, de parca ar fi un bebelus fara aparare. :) E incredibil ce a putut face din mine pisicuta asta in asa scurt timp. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa-i?! Pisicile pun stăpânire pe oamenii deosebiți, așa se spune. Îi simt, trag la ei, îi împresoară cu farmecul lor unic și nu mai pleacă din sufletul lor. Mă bucur că Miți a pus stăpânire pe tine, deoarece știu că ești un om bun și că o vei iubi mult de tot! :*
      Diana, te felicit pentru articol, miau pupici! :P

      Ștergere