În adâncul pădurii de brazi, mesteceni, pini și stejari cu trunchiuri
bătrâne acoperite cu pătură moale de mușchi veșnic verde, la marginea unui
luminiș încețoșat în zorii unei zile de toamnă, Erieanna asculta șoaptele
frunzelor ruginii care cădeau șoptindu-și cine știe ce una alteia. Undeva, în
desiș, un freamăt ușor se auzea: frunzele stejarilor și ale mestecenilor, acele
pinilor și brazilor cântau la atingerea ușoară a vântului care se juca printre
ele. Vibrând de emoție, fata cu părul roșu ca focul aștepta sosirea iubitului său
Delaine, călare pe negrul armăsar Daric. Dar tânărul întârzia și, înfiorată,
fata se temea că i s-a întâmplat ceva rău. În fiecare zi, când se apropia, îl
preceda sunetul armonios al harfei lui magice ale cărei coarde, Druce - un
druid foarte bătrân - l-a învățat să le atingă astfel încât să îmblânzească nu
doar fiarele sălbatice dar chiar și pe zeii invidioși, uneori, pe fericirea
oamenilor. Inima îi tresărea la fiecare foșnet de frunze pe care spiridușii îl provocau în
agitația lor zilnică și sufletul îi cânta de dor, gata pentru un moment de
eternitate. Ședea la rădăcina unui stejar falnic în a cărei coroană era susținut
vâscul, cu fructele lui ca lacrimile, formate din spuma mării, și pe care
Eiocha le-a mâncat și l-a născut pe Cernunnos. Cernunnos, zeul cerb, zeul pădurilor
și al animalelor, zeul senzualității la care se închină toți muritorii și îi
aduc ofrande bogate, își face apariția din tufele de ferigă, printre rhododendronii
pitici. Fata a zâmbit minunatului cerb care se apropia dar când acesta și-a
luat înfățișare umană barba lui și părul lung, zburlit, au înfiorat-o și s-a
ridicat brusc; un foșnet de aripi s-a auzit deasupra ei și câteva păsări s-au îndepărtat
grăbite către adâncul pădurii, transformându-și cântecul în țipăt.
Întreaga ființă a tinerei a fost zguduită de ecoul unei
dureri îndepărtate. Voia să fugă dar picioarele n-o ascultau. Brațele puternice
ale zeului au cuprins-o ca într-un cerc de oțel înroșit în foc. Privea, cu
lacrimi în ochi, petecul de cer cenușiu, indiferent deasupra lor. Verdele
fuziona cu spațiul și sufletul ei se desprindea ușor, pierzându-se în copaci, în
frunzele tremurătoare cu nuanțe de verde și auriu, asimilat de răcoarea de rouă
cu parfum de mosc ridicat din pământul umed.
Delaine și-a găsit iubita întinsă la rădăcina stejarului ale
cărui ramuri erau nefiresc aplecate spre pământ, ca și cum ar fi vrut să
ocrotească de rouă trupul firav al tinerei cu părul roșu. A descălecat de pe
Daric și a cuprins-o în brațe. Pleoapele îi acopereau ochii pentru vecie. Un geamăt de deznădejde, pornit din
adâncul sufletului, a ajuns până la cer. Copita negrului armăsar a lovit pământul
cu putere și pădurea a răsunat a vaiet. Deznădăjduit, Delaine a luat harfa și
degetele lui alergau cu disperare pe coardele întinse. Animalele din pădure
urlau a jale, păsările s-au oprit din cântat și nori negri pe cer s-au adunat,
picurând lacrimi pentru durerea tânărului care și-a pierdut iubirea. Spiridușii
s-au oprit din activitatea lor zilnică și au jurat că nicio frunză, nicio
floare, niciun copac nu va mai cunoaște Primăvara.
Din înălțimi s-a coborat Dagda, tatăl tuturor zeilor, stăpânul
tunetelor și fulgerelor. Sunetul magic al harfei lui a făcut până și animalele
să plângă. Delaine se zguduia de plâns, la căpătâiul iubitei sale. Apoi, a izbucnit
într-un râs de nebunie, ridicând pumnul spre cer. Zeul de lumină se apropia de
el, cântând din harfa fermecată și, încet, Delaine a căzut într-un somn
profund. Dagda a atins fruntea fetei cu toiagul care putea ucide, cu un capăt,
și putea reda viața, cu celălalt. Talentul bardului îl încântase de atâtea ori încât
îl îndrăgea ca pe un fiu și îl voia fericit pentru că și Natura era mai fericită
când el își înălța melodia, cântându-și iubirea.
Când, în noapte, Delaine a deschis ochii, Erieanna îl privea
cu dragoste, susținându-i capul în poala ei. În apropiere înflorise o tufă de
trandafiri sălbatici - deși timpul lor trecuse spiridușii au vrut să le arate prețuirea
lor tinerilor îndrăgostiți. Pădurea și-a început cântecul ei foșnit: insectele
erau vesele, păsările erau vioaie deși întunericul luase lumea în stăpânire și
spiridușii munceau și cântau, fericiți că dragostea a învins cruzimea zeilor.
Celtic Fire by Union (pentru femei și bărbați deopotrivă) a fost lansat în
anul 2012. Notele de vârf sunt lemn de stejar, brad canadian și ace de pin,
nota de mijloc este feriga, notele de bază sunt mesteacăn, mirt și turbă.
Mlaștinile ținutului Derry
au inspirat-o pe Anastasia Brozler să conceapă acest parfum. E un parfum care
amintește de ținutul neîmblânzit, primordial, amestecând extractul de lemn de
stejar, rășina de brad și acele de pin cu dulceața mirtului pe care vikingii îl
ardeau în lupte. Tinctura de turbă e nota originală a acestui parfum. Amintește
de focurile de tabără ale celților, de briza rece și sărată a mării dar se simt
și vagi arome de ceai, pâine prăjită și piele.
Poveste scrisa pentru Clubul Condeielor Parfumate, gazduit
de Mirela, care a ales tema de azi.
O, Kundalini, Kundalini, cum știi tu să ne spui că dragostea învinge chiar și mânia zeilor, cum știi tu că unde dragoste nu e, nimic nu e, și că toamna e a zeilor! Toamna e frumoasă, dar primăvara-i a iubirii, așa e și aici! Ce nume frumoase, ce mister al tărâmului primordial ai alcătuit aici, ce atmosferă superbă ai creat din dragoste de TOAMNĂ, dragă Diana! ”Când, în noapte, Delaine a deschis ochii, Erieanna îl privea cu dragoste”! Ce paote fi mai frumos?! Superb, mă bucur că tema de azi a făcut posibilă o asemenea poveste splendidă.
RăspundețiȘtergereIar cu Celtic Fire ai pecetluit acest regal parfumat! :P
Te pup, să treci pe la mine, la Balanțe, nu uita! Cu mare drag! ;)
Multumesc pentru aprecieri, Mirela. Ei! Si voi stiti ca dragostea invinge mai toate obstacolele si - din fericire - (macar) in povesti poate invinge chiar si moartea. :)
ȘtergerePovestea a iesit muuuult mai lunga, dar am ciuntit-o, sa nu va zapacesc de cap! :)
Daric = inima puternica; Delaine = din cea mai veche padure; Erieanna = printesa zeilor; Druce = intelept. Cernunnos, Dagda si Eiocha sunt zei in mitologia celtica…
Ca bine zici: sunt etern amorezata de Toamna! :) Tema aleasa de tine a fost... despre cantecul toamnei, despre sufletul ei. :)
Imi plac si legendele (si scriu povesti mai mult sau mai putin reusite), imi plac si celtii! :)
Iti multumesc pentru urari si pentru minunatul cadou virtual.
Zile fericite iti doresc, alaturi de cei dragi!
Imbratisari cu drag!
Diana...ce feerie minunata! Ador astfel de povesti, ador povestile, basmele si cu asta cred ca am spus tot sau aproape tot :)
RăspundețiȘtergereDe fapt cred ca am mai spus de curand...
M-a incantat finalul fericit...altfel nu s-ar mai fi numit basm. Nu-i asa? :)
Te sarut cu tot dragul si-ti urez din toata inima LA MULTI ANI! fericiti si doar bucurii sa te intampine in fiecare zi. :)
Si mie imi plac basmele... Imi mai trebuie talent sa-mi reuseasca asa cum ar trebui. Si, spatiu, poate, sa pot scrie mai pe larg, pentru ca atunci cand imaginatia mi-o ia razna ;) uit ca trebuie sa citeasca altii - si pentru a fi "pe scurt", sar peste paragrafe si incerc sa potrivesc ce-a mai ramas! :)
ȘtergereMultumesc pentru urari, Elly! Zile fericite iti doresc, alaturi de cei dragi!
Imbratisari cu drag!
O poveste frumoasa,chiar azi am auzit fosnetul padurii.Daca as putea ti-as oferi acest parfum de ziua ta,cu urarile mele de bine ,sanatate si un calduros
RăspundețiȘtergereMultumesc!
ȘtergereDuminica m-am incumeta si eu sa dau o fuga in Poiana BV, pe jos, prin padure - n-am ajuns chiar pana sus, dar mi-am aerisit plamanii! :)
Zile fericite iti doresc, alaturi de toti cei dragi!
La multi ani cu bucurii !
RăspundețiȘtergereMultumesc!
ȘtergereZile fericite sa ai, alaturi de toti cei dragi!
La multi ani cu multe bucurii zilnice!
RăspundețiȘtergereMultumesc, la fel, Adriana!
ȘtergereZile fericite iti doresc!
Prima dată îţi urez un la multi ani din inimă, apoi mă adun prin numele tale cu substrat puternic şi prin povestea pe care am savurat-o cu bucurie! Multe imi poate oferi virtualul acesta, dar cred că drumul bun e abia la inceput. Popasul de azi imi spune asta! Şi o veste nouă: am mai luat un câine. L-ai văzut pe fb? E un păpusel cu un cap de urs Panda. Doar culorile diferă. O zi frumoasă, zână a animalelor!
RăspundețiȘtergereCu tot sufletul iti multumesc si multumesc pentru vizita! Surpriza a fost minunata!
ȘtergereAm reusit sa vad catelusul cel nou! Sa va traiasca! Mie - la prima vedere, in poza, mi s-a parut "pui de leut"! Probabil ca are inima de leu! :)
Multumesc pentru aprecieri, Adriana!
Zile fericite sa ai, alaturi de cei dragi! Cu drag!
Cat de frumoasa este viata in basme, povesti si legende. Iubirea invinge orice: zei, moarte. Cantecul si natura sunt imblanzite de om. Celtii au fost un popor aparte, cu multe legende frumoase. Povestea ta parca se inscrie perfect in legendele lor. Minunat!
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru aprecieri, Alexandra.
ȘtergereSi eu consider celtii un popor mai deosebit si imi plac legendele lor - si imi plac druizii! :) M-am straduit sa para o legenda celtica, dar mult as mai fi vrut sa scriu, pentru a ma putea "lauda" mai apoi. :))
Da, in basme toti traiesc fericiti pana la adanci batraneti; cei buni sunt rasplatiti, cei rai dispar... Totul se termina cu bine! Uf! :)
Zile fericite iti doresc, alaturi de cei dragi!