TVA redusa la unele bunuri si servicii

Stirea despre reducerea taxei pe valoarea adaugata

In 31 ianuarie a.c. Comisia Europeană (CE) a decis să deschidă o procedura de infringement trimițând o scrisoare de punere în întârziere către România și alte câteva state membre ale Uniunii Europene (UE) - statele in cauză nu au comunicat Executivului comunitar măsurile de transpunere integrală în legislația națională a Directivei UE 2022/542 in ceea ce privește cota taxei pe valoarea adăugată (TVA). Comunicarea ar fi trebuit transmisă până la sfârșitul anului 2024. Neprimind un răspuns motivat, CE ar putea să emită un aviz care justifică procedura de infringement. Termenul de răspuns este de două luni.

Ceva mai jos, referința la Directivă.

Reglementari prezente privind TVA

Cota care se aplica livrării produselor alimentare este de 9% (cu anumite excepții: conținut mare de zahar, de exemplu) - de 5% daca acestea sunt livrate ca parte a unui serviciu de restaurant/catering și/sau daca au înaltă valoare calitativă: produse tradiționale (certificate ca atare), produse montane, produse bio.

Cota redusa de 9% se mai aplică și altor bunuri (produse) și servicii: livrare medicamente uman și veterinar, livrare alimente, servicii de alimentare cu apă, servicii de canalizare, livrare apa pentru irigații, servicii de cazare (in toate formele), livrare și instalare panouri fotovoltaice (și altele de gen), servicii privind accesul la diverse: cinematografe, bâlciuri etc. Mai sunt și altele.

Cota de 5% se aplica, de exemplu, pentru manuale școlare, cărți, servicii privind accesul la muzee, monumente istorice, grădini zoo și botanice etc.

Nu doar că politicienii din România nu s-au deranjat să scadă/elimine TVA pe ici, colo, au și crescut-o, începând cu 2024 (reforma fiscală, ziceau ei), pentru locuințe, de exemplu: de la 5% la 9%, in funcție de anumite criterii, nu in cazul tuturor locuințelor. Există și cota de 19% TVA, in anumite condiții (de regulă, cei care au multi bani de cheltuit pe case s-ar încadra aici). 

Alt exemplu. A crescut, de la 5 la 19% TVA pentru abonamente la sala sau cursuri sportive pentru copiii, de exemplu, preturile crescând simțitor.

In 2024 cota TVA a fost majorată pentru foarte multe bunuri și servicii - de la 5 la 9% de la 9% la 19% și chiar de la 5 la 19% in unele cazuri când, conform Directivei amintite, ar fi putut și ar fi trebuit să scadă. Toate aceste creșteri ale cotei de TVA au dus la creșterea prețurilor.

La ce se referă Directiva de reducere a TVA

Directiva UE este menita sa ofere guvernelor flexibilitate mai mare in aplicarea cotelor TVA, dar și posibilitatea de a recupera din pierderile economice generate in anul 2020 și de a investi mai mult în energie verde și digitalizare.

Încă din anul 2023 in Romania s-ar fi putut utiliza cotele reduse de TVA față de cota standard care - până la Directiva 542/2022 - nu puteau fi mai mici de 5% (pentru anumite produse și servicii prevăzute în anexele directivei comunitare privind TVA) sau cota 0%, care e diferita de scutirea de TVA, fiind defavorabilă pentru bugetul de stat.

Conform noii directive, TVA ar putea fi mai mică de 5% sau chiar zero pentru produsele esențiale ca: alimente, produse farmaceutice, produse destinate uzului medical (proteze și accesorii, ca exemplu). In general, cota redusa ar trebui sa se aplice la unele dintre livrările de bunuri și prestări servicii considerate a acoperi nevoi de baza (alimente, apa, medicamente, produse sanitare și de igiena, transport persoane, cărți, ziare, periodice - ca exemple).

Statele pot aplica și scutiri pentru livrări de bunuri și prestări de servicii in cazul persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuala nu depășește 85000 euro sau echivalentul în moneda națională. De la 1 ianuarie 2025, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) care au o cifră de afaceri mai mica sau egală cu plafonul amintit pot comercializa bunuri și servicii fără a percepe TVA, ceea ce ar reduce costurile pentru consumatorul final, dar nu vor avea drept de deducere a TVA pentru achiziții. Statele au libertatea de a introduce un plafon mai mic decât maximul amintit și de a aplica anumite cote in funcție de diferite criterii.

Scurt istoric taxa pe valoare adăugată

Aceasta formă de taxare (impozitare) - TVA - a fost adoptată începând cu 1 ianuarie 1970, de țările Pieței Comune, dar și de state din afara acestei sfere, fiind concepută pentru a evita impozitarea in cascada cum se face prin impozitul pe cifra de afaceri. Prima data a fost aplicată în Franța, in 1954. Prima directiva prind taxa e din 1967. In România a fost introdusă în 1993 - conform sistemului actual la nivelul Uniunii Europene. Pare că e constant modificată legislația în materie, incercandu-se un control cât mai eficient, în speranța - declarată oficial - diminuării evaziunii și diferitelor fraude.

In trecut, și în România, TVA a avut și alte valori: de 24%, de 22%, de 20% dar și de 18%. Azi, in Romania, cota standard este de 19%, din 2017. Ca taxă redusă a fost cândva și de 11%.

Ce este taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă o impunere pe consum cu caracter general, care se aplica serviciilor prestate, și produselor - indiferent daca acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de producție. Se aplica, altfel spus, asupra fiecărui stadiu al circuitului economic și este echivalentă cu diferența dintre vânzările și cumpărările in cadrul aceluiași stadiu al circuitului economic. 

TVA este o taxă indirectă care se aplica la valoarea bunurilor furnizate sau a serviciilor prestate de o firma plătitoare de TVA. Sub incidența taxei intra, de regulă: livrările de bunuri (către terți cât și consumul propriu), achizițiile de bunuri, prestațiile de servicii, bunurile importate. TVA este una dintre principalele pârghii fiscale prin care se realizează veniturile bugetare. Este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunurilor/serviciilor respective.

Opinie privind reducerea taxei pe valoarea adăugată

Transpunerea noilor prevederi în legislația națională e obligatorie cel puțin din anul 2023, dar politicienii nu s-au grăbit să aplice cota de 0% pentru unele bunuri/servicii (între care se numără și alimentele). 

Poate doar mie mi se pare că cei din CE o tot amețesc nu doar cu taxele și impozitele... Ba sa crească, ba să scadă taxele; ba nu e bună industrializarea, ba e bună, și tot așa. Sigur, vor motiva că se aliniază cerințelor de pe piață și încearcă să stopeze ba evaziunea fiscală, ba fraudele, ba poluarea... ba vor dezvoltare economică inclusiv prin dezvoltarea industriei.

Politicienii români, deși ar fi avut posibilitatea să scadă TVA in anumite cazuri au preferat să plafoneze prețurile (și) la anumite produse alimentare - ceea ce a afectat negativ mai ales producătorii (in multe cazuri).

Diminuarea sau eliminarea cotei TVA la anumite bunuri/servicii ar fi benefică in special pentru consumatori (cei care, de fapt, suporta aceasta taxa). Dar! Nu există garanția că firmele (companiile) vor reduce prețurile daca se reduce TVA. Din evaluările Băncii Naționale a rezultat - in cazul altor diminuări a TVA - că ponderea scăderii s-a simțit la consumatori in proporție destul de mare (nu-mi amintesc cotele și căutările au rămas fără rezultat). Efectul scăderii, însă, e limitat în timp și nu s-ar putea spune că ar conduce la scăderea inflației (sau ar fi o scădere aparenta, artificiala) - pot apărea oricând factori care sa conducă la majorarea prețurilor. 

Având în vedere creșterea accelerata a prețurilor la produsele energetice - care alimentează creșterea inflației - reducerea cotei de TVA pentru livrarea de gaze naturale, electricitate către consumatorii finali ar fi condus la o diminuare semnificativă a sumelor înscrise pe facturile consumatorilor casnici. Dar, nu! Politicienii români au ales să impună plafonarea prețurilor și diferite scheme de compensare pentru consumatorii casnici care îndeplinesc anumite condiții de consum! Ar fi putut colecta mai puțin de la mai mulți, dar au ales să crească cheltuielile bugetare.

Plafonarea cifrei de afaceri până la care IMM pot alege sa comercializeze bunuri și servicii fără TVA - in beneficiul consumatorului final - e lăsată la latitudinea fiecărui stat, in sensul că acestea ar putea dispune un plafon mai mic, dar nu mai mare. Autoritățile din Ro au dovedit mai întotdeauna că vor să asigure bani la buget și vor găsi metode in care avantajat sa fie statul, nu consumatorul final (cetățeanul). N-ar fi un lucru rău dacă taxele ar fi cu spor colectate și banii ar ajunge acolo unde sunt cu adevărat necesari. Veniturile din TVA pot fi folosite, de exemplu, pentru scoli, drumuri, servicii medicale.

Diminuând cota de TVA nu scad, automat, evaziunea și fraudele, deci nu e obligatoriu ca la bugetul de stat să fie colectate sume mai mari. In plus, prin Legea nr. 126/2024, au fost introduse (între altele) cazuri speciale de nepedepsire daca prejudiciul cauzat nu depășește echivalentul în lei al sumei de o sută de mii de euro - ca exemplu: evazionistul trebuie să acopere prejudiciul, majorat cu 15% din valoare, plus dobânzile și penalitățile aferente după ce/daca e prins, in cel mult 30 de zile, pentru a nu incepe procedura penală (procentul de 15 creste în funcție de etapa procesuală). In opinia mea, efectul dispoziției e cam frecție la picior de lemn având în vedere cate sume nu sunt colectate azi chiar și în cazuri in care împotriva unora dintre evazioniști s-a început procedura penală (sau chiar s-a încheiat procesul).

Pentru ca reducerea TVA să aibă efect benefic pe termen (mai) lung, cred că sunt necesare și alte măsuri, cum ar fi un ajutor pentru cei aflați în pragul sărăciei (sau peste acest prag).

Lăsând la o parte faptul că e de batjocură ajutorul, în astfel de situații, fără TVA (sau TVA diminuată) ar putea avea ceva relevanță ajutorul financiar pentru mai multe persoane.

Ce ajutoare acorda statul familiilor cu venituri mici și foarte mici? 

Ca exemple: 25 lei (o medie, să zic așa) lunar ajutor pentru încălzire, când pe facturi oamenii au de la câteva sute de lei în sus (sau consuma lemne de la câteva sute de lei în sus); 125 de lei din șase în șase luni, ca ajutor pentru cumpărarea de alimente. 

Dincolo de faptul că aceste ajutoare nu folosesc nimănui, nici inflația nu scade. Chiar diminuate, aceste cheltuieli tot din bugetul de stat sunt făcute, inutil, practic, adică, nu sunt ajutor real. Desigur, există unele diferențieri: pentru un venit mediu lunar sub 200 de lei pe membru de familie se achita consumul 100%, iar la limita cealaltă, până în 2053 lei venit pentru o persoana singura (sau 1386 lei/membru de familie) se compensează 10%. Pe scurt: scade treptat procentul, în funcție de venit mai mare.

Din cauza unei ordonanțe adoptate la finalul anului 2024 (ordonanța trenuleț) Indicatorul Social de Referință (ISR) va rămâne la valoarea stabilită pentru noiembrie 2024 (660 lei), nu va fi actualizată în martie 2025 cu rata inflației din anul trecut, așa cum prevede legea. Altfel spus, vor fi afectații șomerii, mamele cu copii mici (indemnizația pentru creșterea copilului), persoanele cu dizabilități și alții care beneficiază de ajutoare financiare de la stat care se calculează pe baza ISR.

Un fel de concluzie privind reducerea TVA

Reducerea sau scutirea cotei TVA crește consumul, poate conduce la o mai mica sau mai mare scădere a inflației și la o scădere a evaziunii numai atunci când sunt luate și alte măsuri economico-financiare.

Pe de altă parte, prin inflație și creșterea taxelor și impozitelor scade - mai mult sau mai puțin - deficitul bugetar, deci guvernanții nu trebuie sa se mai agite pentru a păstra acest deficit in limitele admise de CE, și păstrează fără prea mare efort o pondere adecvată a datoriei publice în Produsul Intern Brut (PIB). Nimic din astea nu ajuta la creșterea nivelului de trai al cetățenilor. Dacă tot nu e loc de o creștere economică serioasă e loc de diverse combinații - legale, dar nu benefice celor mulți.

sursa foto: https://pixabay.com/users/perlinator-491438/