13 mar. 2018

Ziua Internaţională a Bijuteriilor – 13 martie

Ziua de 13 martie e ziua in care se celebrează tot ce străluceşte, sclipeşte şi e scump. Originea acestei sărbători neoficiale – motiv de distracţie .şi cumpărături – nu e cunoscută, dar se celebreaza (mai mult sau mai puţin) in unele state cum ar fi Marea Britanie, Austria, Statele Unite ale Americii. Probabil comercianţii de bijuterii sunt cei care vor s-o impună internaţional.
Adevărul e ca habar n-am dacă e zi internaţională sau naţională… - abia am aflat despre aceasta. Unii sărbătoresc in 13 martie (conform unui calendar al zilelor naţionale / internaţionale), alţii in 8 octombrie şi alţii in 8 noiembrie.
De Ziua Bijuteriilor, pentru a celebra. ar trebui să ne cumpărăm bijuterii, sa oferim prietenilor sau să schimbăm între noi bijuterii handmade. Aşa zic uni. Poate ar trebui să ne şi împopoţonăm cu cât mai multe? O astfel de sărbătoare se potriveşte cel mai bine celor care au obiceiul de a pune pe ei multe-multe bijuterii – să vadă lumea câte au, să le aprecieze “statutul social”.
Dicţionarul explicativ al limbii române spune că bijuterie înseamnă: obiect de podoabă făcut din metal nobil (și pietre prețioase); giuvaer. Altfel spus, ce nu e confecţionat din metale şi pietre preţioase ar fi… gablonzuri? Nu! Gablonz, conform aceluiaşi dicţionar, înseamnă: cristal special cu irizații, folosit la fabricarea unor obiecte de podoabă ieftine; obiect de podoabă care are asemenea cristale. Gablonţ (dar şi gablonz) ar fi: obiect de podoaba din metale ieftine, fara valoare. In final… podoabe ar fi toate, mai ieftine sau mai scumpe.
Se pare ca omul a folosit bijuterii din cele mai vechi timpuri – iniţial, aceste bijuterii aveau un rol spiritual, oamenii având credinţa că anumite metale şi pietre au proprietăţi magice sau o puternică influenţă energetică.
Se pare că primele bijuterii au fost semnalate in Africa şi erau confecţionate din cochilii, coajă de ou de struţ, os, dinţi, fructe de pădure, pietre perforate şi inşirate pe şnur. Într-o grotă din Maroc au fost descoperite câteva mărgele din cochilii de Nassarius şi se spune despre ele că ar fi cele mai vechi: 100 de mii de ani (!?).
Practic, bijuteriile nu ne sunt necesare. Atunci, de ce le poartă omul de când e el pe Pământ? Psihologii afirmă că e vorba de satisfacere a unor nevoi cum ar fi iubirea, apartenenţa, prestigiul. Oare ce prestigiu conferă un kilogram de bijuterii din aur agăţate pe un om?
Pe vremuri, mai ales, cel care avea un înalt statut social era şi împopoţonat cu mai multe şi mai mari bijuterii – unii se comportă la fel şi azi. Cică e chestiune de prestigiu. Mai sunt şi bijuteriile care arată apartenenţa la un grup: ghiulurile “fraţiilor”, de exemplu, crucea. In funcţie de bijuteriile purtate putem înţelege dacă o persoană face parte dintr-un grup sau doar admiră un anumit stil – care i se potriveşte sau ba.
Înainte vreme – şi renăscută acum – exista credinţa că metalele şi pietrele preţioase sau semipreţioase au anumite proprietăţi terapeutice şi / sau energetice. Cred că nu proprietăţile materialelor din care sunt făcute bijuteriile dau o stare de bine purtătorului cât plăcerea de a purta un fel sau altul de bijuterie. Pietrele au o strălucire anume şi această strălucire înveseleşte, oarecum.
Atunci când observăm bijuteriile unui om ne putem da seama şi de personalitatea sa. Ce ne spune o persoană care are la gât un lanţişor fin şi ce ne spune una care pare să poarte lanţul de la bicicletă? Oricum ar fi, e o exprimare a personalităţii – nu e nici bine şi nici rău, dar poate fi de bun-gust sau de prost-gust (in opinia cui?) :) In unele triburi se mai “poartă” bucăţi de os înfipte in nas, ca belciugele la porc – şi e de bun-gust, aşa cum şi belciugele purtate de “omul civilizat” poate fi de bun-gust.
Azi, “curentul” de efeminare a bărbatului face ca şi acesta să pună pe el tot mai multe bijuterii. Bărbatul de azi poartă nu doar ceas, eventual verighetă, ci şi lănţişoare, brăţări, cercei, ghiuluri - cam tot ce poartă şi o femeie. De ce nu? Egalitatea de gen funcţionează in ambele sensuri şi fiecare e liber să poarte ceea ce îl caracterizează. Dar şi bărbatul primitiv purta ceva bijuterii (făcute din… colţii tigrului ucis de el), ba chiar şi cel din epoca feudală. Nimic nou sub soare, altfel spus. Ceva nou ar fi să… nu mai poarte femeile bijuterii.
Şi pentru că tot e Ziua Bijuteriilor... mă laud cu unele pe care le-am făcut cândva. Nu strălucesc! :)

mărgele mici şi mari înşirate manual
Vă doresc să aveţi atâtea bijuterii (adevărate bijuterii) câte vă doriţi! 

18 comentarii:

  1. Wow Diana. I love your pretty jewels. Especially those with leather! Happy Jewels Day, my friend.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Thank you!
      I like it, too, the leather. :)
      Have a nice day, dear Mia!

      Ștergere
  2. Hello dear Diana!
    Such beautiful jewels you have made!
    So preety indeed!
    Happy Jewels day!
    Enjoy your day!Hugs!
    Dimi...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hello dear Dimi!
      Thank you!
      I wish you a very nice day! :)

      Ștergere
  3. Bună Diana!
    Înteresant articolul,nu știeam de această zi a bijuteriilor,
    mulțumesc de informație!
    Îți doresc o săptămână minunată și plină de bucuri și soare în suflet!
    Pupici,îmbrățișări și mulțumiri de vizită!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna, Elena draga!
      Cu multa placere!
      Nici eu nu stiam despre aceasta zi, dar pentru ca am descoperit un calendar cu astfel de celebrari... :)
      aici e: http://calendar.city-star.org/ro
      Multumesc! Iti doresc sa ai zile senine! Te imbratisez cu drag! Pupici! <3

      Ștergere
  4. chiar merita si bijuteriile o zi a lor, doar ne bucura mereu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Desi cred ca nici nu apar in "piramida nevoilor" cei mai multi le cauta de parca ar fi hrana. :) Isi merita o zi a lor. :)

      Ștergere
  5. Se pare ca am anticipat ziua asta :))))). Pentru mine 13 martie e ziua unei bune prietene si mai e si ziua cand am fost de "buna voie si nesilita de nimeni" la o filmare de teaser... hahaha. Doamne. Si ploua ca acum, doar ce era ceva mai frig... Ehee..

    Straluceste fiecare bijuterie realizata de tine, cum sa nu? Straluceste sufletul pe care l-ai impletit, l-ai pus, lipit, cusut, insirat si innodat in ele. Stii, nu-i asa ?:P
    Se vede si se simte.

    Imbratisari cu drag :*
    rux

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, draga Rux, pentru cuvintele despre stralucire. Esti... o imensa inima buna! :)
      *
      Am vazut bijuteriile tale! Cata migala! Cred ca mi-as impleti creierul daca as incerca sa crosetez ceva. :)
      *
      Imbratisari cu drag! <3 Pupici!

      Ștergere
  6. E ca atunci cand impodobesti bradul, ce e dedesubt se usuca:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Excelenta concluzie! :) Ar putea sa infirme cineva afirmatia? Nicidecum! :)

      Ștergere
  7. Nu am stiut de o astfel de zi! Dar era evident ca stralucirile trebuie celebrate! Iar bijuurile confectionate de tine mi se par de efect. Modelele din a doua imagine sunt mai aparte, parca sunt cu piele sau mi se pare?
    Multumesc de aceste idei, Diana draga! Pot sa o celebrez si maine? Poate gasesc ceva simpatic! :D
    Pupici si o seara faina! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am aflat si eu, de curand, de pe un calendar online despre astfel de zile: http://calendar.city-star.org/ro
      In a doua imagine sunt bratari; cele mai multe sunt din piele - e materialul care imi place cel mai mult (prefer pielea "artificiala" - se lucreaza la fel de usor ca si cea naturala si efectul e cam acelasi).
      Cu multa placere!
      Haha! In fiecare zi poate fi ziua bijuteriilor! :)
      Multumesc, Suzana draga!
      Ziua minunata sa iti fie! Pupici! <3

      Ștergere
  8. intersant ce sarbatori se serbeaza în lumea asta mare! Dar interesant este si articolul tau, simpatic si cu punctele exact pe "i"-uri ☺
    M-ai pus pe gânduri... oare de ce port bijuterii?! Cred ca din aceleasi motive pentru care îmi aranjez dimineata coafura, îmi rimelez ochii si îmi rujez buzele :-) Din cochetarie, din dorinta de a arata proaspata si placuta la vedere. Asortez cerceii la rochia pe care o îmbrac, port sau nu bratara, în functie de cum ma simt... Vara spre exemplu, imi place mult cum arata argintul si pietrele de opal sau turcoaze pe pielea bronzata. Dar si perlele. Iarna port bijuteriile de aur, când cu smaralde, când cu rubine, când cu diamante. Schimb mereu cerceii si inelele. Lantisorul cu cruculita de la bunica le port aproape totdeauna. Imi amintesc ca primul inel de aur l-am primit la 18 ani de la bunici. La scoala era interzis - cu toate ca eram in ultima clasa de liceu ☺ Diriginta ne confisca mereu "bijuurile" :-) Râdem si acum, de cate ori ne întalnim la banchetele organizate din 5 in 5 ani. Ce emotie a fost sa primesc acel inel si ce mandra am fost ca il am! Cred ca simboliza faptul ca nu mai sunt copil, ca sunt domnisoara. Eleganta :-) Nu stiu zau, m-ai ravasit de tot cu tema de azi :-) Oare de ce purtam bijuterii?! Verigheta o iubesc nespus si nu o scot niciodata de pe deget. Noi le-am dorit mai speciale, ambele au o forma simpla dreapta si contin câte un briliant - au fost pereche, asa ca si noi :-) Helmut obisnuieste sa o scoata de cate ori lucreaza in gradina sau spala vase sau te miri ce munci grele prin casa - zice ca "se uzeaza" si eu râd mereu si ii zic, "lasa sa se uzeze, ca doar noua nu-ti mai e de folos, nici daca ar fi sa te mai însori o data, pentru ca are gravat numele meu in interior!" ☺☺☺ Eu zic ca nu trebuie menajata, lasa sa se zgârie, azi un pic, maine mai mult... sa se toceasca, asa cum se rideaza fata noastra odata cu trecerea anilor! Inelele... da, le mai crut, în ideea ca le voi lasa mostenire fetelor, nepotilor... si mai ales mi-e teama sa nu se zgarie pietrele sau mai rau, sa cada! Briliantul e cea mai tare piatra, nu-i am grija :-)
    Mda, deci port bijuterii si am chiar si o colectie de ceasuri de mana ☺☺☺ Sunt tot bijuterii :-) Nu avem nevoie de ele, dar ne înfrumuseteaza zilele :-) Ca si un pantof rosu sau o poseta galbena... :-) Simpatica tema ta de azi!
    Pupici si ganduri bune, de la trio pentru trio <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cat de frumos ai scris despre verighete! <3 Sunt bijuteriile care arata lumii ca cel care le poarta a ales sa faca parte dintr-un cuplu si oricine e in afara ar trebui sa ramana acolo. :)
      *
      Mie imi place foarte-foarte mult argintul. Pretuiesc aurul, ca valoare, dar prefer argintul - nici aurul alb nu ma "satisface" cum o face argintul. Nu stiu cum se face, dar bijuteriile din aur le tot pierd! De la mama am primit candva un lantisor si... l-am pierdut. :( Ne-a facut mama cadou si inele din aur - eu l-am pierdut pe al meu; am avut un medalion pe care erau incrustate initialele numelui meu (l-am primit de la parinti cand am implinit un an) :) si mi l-a furat cineva din casa... :( Argint, insa, am pierdut doar o bratara lucrata in filigran (cred ca si pe aceasta a furat-o cineva, din casa). Hm! La faza cu furtul... cine citeste aceste randuri s-ar putea intreba: ce fel de oameni cunoaste fiinta asta? Asta ma intreb si eu! :)) Nu mi se pare ca cineva dintre cei care ne-au calcat pragul la acea vreme era... hot. Si totusi... :( Vorba 'ceea: faptasul cu un pacat, pagubasul cu o mie! (asa ca, nu vreau sa... banuiesc pe nimeni) :)
      *
      Si mie imi place sa port bijuterii, dar nu ma intereseaza din ce material sunt facute - important este sa-mi placa. Pe la vreo 20 de ani obisnuiam sa cumpar vreu sirag de margele (sau alte bijuterii) si daca nu aveam la ce sa le asortez imi faceam repede o bluza, o rochie... Ma intreb azi: unde s-o fi consumat energia pe care o aveam atunci?! :))
      Am si colectie de ceasuri de mana - primul l-am primit cand eram in clasa a IV-a si... l-am pierdut la joaca. :( La un moment dat ajunsesem sa ma uit la ceas din 5 in 5 minute si am hotarat sa... renunt la ceas - era in vremea cand nu existau telefoanele mobile :) si ma intrebau oamenii cum pot "trai" fara ceas! Simplu! La inceput a fost mai greu... :)) Doar aveam alte ceasuri dupa care ma puteam orienta - erau si multe ceasuri prin oras... :) Colectia a ramas. :)
      *
      E aproape sigur ca bijuteriile nu ne sunt necesare dar le purtam pentru ca ne plac! :) Alt motiv nici nu ne trebuie! :) Ne si amintesc una-alta, si ne ajuta, uneori, sa ne simtim bine in pielea noastra. :)
      Multumesc pentru gandurile pe care le-ai lasat aici, Carmen draga!
      Imbratisari si pupici, de la trio pentru trio! <3

      Ștergere