Un barbat e banuit pentru o mare
nelegiuire. E dus in fața judecatorului si sunt prezentate faptele, care il
incrimineaza; inculpatul nu-si poate dovedi nevinovatia. Ca urmare judecatorul
dicteaza:
Se se ierte nu se
poate, mortii sa se dea.
Grefierul, doar prin mutarea virgulei, a
reusit sa il salveze pe barbat:
Sa se ierte, nu se poate mortii sa se
dea.
Dar ar putea fi si invers (virgula conduce omul la moarte)
Judecatorul sa zica: sa se ierte, nu se poate mortii sa se
dea si un grefier sa scrie: sa se ierte nu se poate, mortii sa se dea.
Poate de aceea se spune ca mai bine nu pui virgula decat sa
o pui gresit.
(am citit-o - cred - in Pledoarii celebre, de Yolanda
Eminescu, Editura Lumina lex, Bucuresti)
Frumoasa pilda! Ai dreptate, lipsa unei virgule se poate dovedi benefica.
RăspundețiȘtergereMa intreb: Oare in textele legilor, cand sunt redactate, se pune accent pe virgule?
Elly! Ce intrebare! :)
RăspundețiȘtergereRaspunsul e... o intrebare: cum altfel? Virgulele contribuie din plin la neclaritatea legilor romanesti, dar sunt la moda: "sau", "in alte cazuri prevazute de lege", "instanta competenta potrivit legii" s.a. de gen.
Pentru ca sunt "perfect echivoce" e, mai apoi, nevoie de avize, ordine de ministri, norme de punere in aplicare - pentru a se "explica" legea. Un hatis de acte normative ale caror dispozitii pot fi interpretate in functie de... interese! Sigur, nu generalizez.
:)) si/sau :((
Sa stii ca de aceea si intrebam. Fiindca aveam o banuiala ;)
Ștergere