Denunţul, abuzul in serviciu şi bătaia de joc

Dacă dispoziţiile OUG 13 nu se aplică (încă) in ceea ce priveşte abuzul in serviciu se aplică dispoziţiile cu privire la celelalte modificări.

O modificare importantă – şi deloc de dorit, si din punctul meu de vedere – este şi cea cu privire la denunţ, art 290 din codul de procedura penală: (1) Denunţul este încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni. (2) Denunţul se poate face numai personal […]

Acest articol a fost modificat astfel prin ordonanţa in discuţie:

După alineatul (2) al articolului 290 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: 

"(3) Denunţul se depune la organul de urmărire penală competent in termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei prevăzute de legea penală." 

Această modificare însemnă că toţi acei infractori denunţaţi la mai mult de şase luni de la fapta penală pe care au săvârşit-o au mari şanse să scape. Aici intră şi infractori de genul traficanţilor de persoane, de droguri şi altele asemenea, care au fost denunţaţi mai târziu, poate şi din cauză că denunţătorul se temea să facă, atunci când a aflat despre faptă, un denunţ sau – din motive diverse – nu putea să-l facă mai devreme.

De bun simţ, pentru cei care dau din gură că vor binele oamenilor, ar fi ca denunţul să poată fi făcut oricând in termenul de prescripţie al răspunderii penale pentru o faptă sau alta.

* 

* *  

O să ajung să umplu blogul cu texte despre abuzul in serviciu! Pe zi ce trece tot aud câte o aberaţie dată pe gură de câte unul pe vreun post de televiziune…

Azi, de exemplu, am auzit alta – nu direct, pentru că nu urmăresc ştirile in general: “Abuzul in serviciu a fost abrogat oricum, prin decizia Curtii Constitutionale” (ar fi zis-o cineva cu numele de Savaliuc). O fi altă decizie, pentru că in Decizia nr 405 din 2016 nu scrie aşa ceva, ci:

Curtea decide: […] dispoziţiile […] art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii” […]

N-a fost abrogat. Abuzul in serviciu nu a fost dezincriminat. Articolul privind neglijenţa in serviciu a fost abrogat, deci neglijenţa in serviciu nu mai este infracţiune. Scrie in OUG 13: Articolul 298 se abroga.

Articolul analizat de Curte (privind abuzul in serviciu) e aşa: Art.297 alin.(1) din Codul penal: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.” […]

Conform deciziei ar fi trebuit doar înlocuită sintagma “îndeplineşte in mod defectuos” cu “îndeplineşte prin încălcarea legii” – şi atât! Cum arată, însă, dispoziţiile publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 92 din 1 februarie 2017? Astfel:

Art. 297 (1) Fapta funcţionarului public care, in exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile in vigoare, se pedepseşte cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. 

Modificarea este esenţială. Trecând peste modificare, vocile care susţin că abuzul in serviciu e o faptă dezincriminată mint – sau nu ştiu ce zic. Şi de-ar fi fost dezincriminată cândva azi fapta există ca infracţiune, prin OUG nr. 13 publicată in miez de noapte. A! S-ar putea spune că a fost “dezincriminată parţial”, adică… nu constituie infracţiune fapta funcţionarului public care produce un prejudiciu mai mic de 200 mii lei.

Fapt divers. Legislaţia României este îngrozitor de stufoasă! Cele mai multe legi au nevoie de “norme de aplicare”, adică… un fel de manual pentru cum trebuie aplicată o lege sau alta, cum trebuie interpretate dispoziţiile cuprinse in aceste legi.

Pe lângă legi sunt o mulţime de ordine şi hotărâri date de miniştri şi altii… E un haos legislativ!

Şi când te gândeşti că există un principiu in drept: nemo censetur ignorare legem, care înseamnă că “nimeni nu se poate apăra invocând necunoaşterea legii”!! In Ro e aproape imposibil sa cunosti legea! Sistemul de legiferare e haotic! Apar, uneori peste noapte, fel şi fel de modificări la modificarea modificării! Legi importante sunt modificate şi remodificate, uneori (sau cel mai adesea, in ultimul timp), prin ordonanţe simple sau de urgenţă care sunt şi ele modificate mai apoi de legile de adoptare, in termene de doi ani şi uneori chiar mai scurte. Ca exemplu, numai codul fiscal s-a modificat in 10 ani (de la intrarea in vigoare, 2004) de 100 de ori; a fost apoi republicat şi iar au urmat zeci de modificari! Codul penal, in vigoare din 2009 a suferit zeci de modificări până azi; la fel şi codul civil, intrat in vigoare in 2009 şi republicat in 2011 din cauza a numeroase modificări, a continuat să fie modificat.

Pe aceeasi tema:

Impotriva unor modificari ale codului penal;

Susţineri controversate privind unele modificări ale codului penal;

Arama pe faţă la politicieini;