2 feb. 2017

Susţineri controversate privind unele modificări ale codului penal

Mi se tot spune că zic unii pe la TV cum că minunea de ordonanţă de urgenţă nr, 13, publicata in Monitorul Oficial in miez de noapte (marţi spre miercuri) nu face decât să respecte o Rezoluţie a Comisiei de la Veneţia (nr. 1950 din 2013) şi Decizia nr. 405 din 2016 dată de Curtea Constituţională când i s-a cerut să se pronunţe asupra constitutionalităţii unor articole de lege.

Oamenii care susţin ce am scris mai sus ori mint – pentru a prosti oamenii?! – ori chiar n-au habar despre ce trebuie să facă şi cum trebuie să facă.

Unul dintre articolele cercetate pentru constituţionalitate este art. 297 din codul penal – abuzul in serviciu: Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

In iunie, Curtea decide: […] dispoziţiile din art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii. (textul integral al deciziei e aici)

In cuprinsul Deciziei mai scrie, la punctul 78:
Analizând comparativ reglementarea infracţiunii de abuz în serviciu cu dispoziţiile legale expuse mai sus (n.b. codul muncii, legea contenciosului administrativ, codul civil), ce instituie alte forme ale răspunderii decât cea penală, Curtea reţine că, deşi nu sunt identice, acestea se aseamănă într-o măsură care determină posibilitatea ca în cazul săvârşirii unei fapte să poată fi incidentă atât răspunderea penală, cât şi alte forme de răspundere extrapenală, cum este cea disciplinară, administrativă sau civilă. Aceasta este posibil, având în vedere, că astfel cum s-a arătat, legiuitorul nu a precizat necesitatea existenţei unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei.

Altfel spus: nu se cere menţionarea in lege (cod penal) a unui anumit cuantum in privinţa prejudiciului pentru a se reţine infracţiune sau abatere disciplinară etc. având in vedere că in instanţă se poate cere, între altele, reîncadrarea faptei.

In Decizia Curţii Constituţionale se mai face referire şi la Rezoluţia 1950 (2013), care cuprinde şi unele consideraţii cu privire la infracţiunea de abuz in serviciu. Nici in această normă nu se regăseşte menţionată necesitatea unui cuantum pentru prejudiciu, ci se fac referiri cu privire la cum trebuie să fie legiferată fapta: corect din punct de vedere al tehnicii legislative, concis, pe înţelesul tuturor (mai ales că cei acuzaţi au dreptul la un avocat care să le apere interesele şi care să le explice ce şi cum), să nu se judece discriminatoriu un politician faţă de funcţionarii publici in general sau alţi cetăţeni şi altele asemenea.
Textul integral poate fi citit aici (in engleza).

Un fel de concluzie: in normele la care se tot face referire că s-a cerut un cuantum in privinţa prejudiciului cauzat prin infracţiunea de abuz in serviciu nu există o asemenea dispoziţie.

Nu doar modul in care a fost modificat (prin ordonanţă de urgenţă publicată pe repede înainte) este defectuos, ci si modul in care interpretează unii anumite norme pare defectuos – pentru a justifica aberaţii.

Ce a decis Curtea Constitutionala prin Decizia 405 / 2016:
1. Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de […] în Dosarul […] dispoziţiile art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”. (n.b. ar fi trebuit sa fie singura modificare)
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare şi constată că dispoziţiile art.13.2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt constituţionale în raport de criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie.

Fapt divers: In luna mai 2016, Dragnea, in campanie electorală fiind, critica modul in care guvernul tehnocrat a modificat codul penal şi codul de procedură penală prin ordonanţă de urgenţă. Modificarea de atunci se referea (şi, deocamdată, îi cred pe cuvânt) la unele cerinţe de modificare făcute de Curtea Constituţională pe care Parlamentul refuza să le legifereze. Zicea in luna mai şeful de partid:
De câte ori în Parlament începea cineva să vorbească despre modificare la Codurile Penale, toată lumea zicea, pe bună dreptate, să fie o discuţie, dezbatere transparentă, să fie o discuţie la care să participe toţi cei care se pricep, societatea civilă, specialişti din sistem şi populaţia să vadă, în aşa fel încât decizia finală să fie o decizie care se ia în urma unei dezbateri sănătoase. O ordonanţă de urgenţă scoasă repede, aşa… pe repede înainte sigur că naşte semne de întrebare tuturor. (video, unde se aude glasul lui)

Mi se par absurzi cei care susţin că manifestaţiile sunt dorinţa unora de a schimba un guvern legal investit… Nu. Oamenii vor ca cel puţin ordonanţa deja publicata in Monitorul Oficial să fie retrasă. Apoi, să-şi vadă politicienii de programul de guvernare.

Alte voci susţin că oamenii sunt manipulaţi, pentru că multe modificări au fost făcute şi multe aspecte au fost legiferate prin ordonanţe de urgenţă, începând din anii 1990 şi până azi, dar nu au ieşit in stradă. Aşa e, doar că acum pare a fi mai grav. Se mai zice că mulţi nu ar fi avut habar dacă nu ar fi agitat apele cei care au habar. Total de acord, dar acest fapt nu înseamnă manipulare, ci informare: unul ştie, îi explică altuia şi tot aşa…

Desigur… nu sunt atât de naivă încât să cred că nu a fost şi o minimă organizare când s-a dat tonul, dar faptul nu schimbă datele problemei: oamenii sunt nemulţumiţi.
E ceva rău in a deschide ochii celor care nu au pregatire profesională in anumite domenii? E ceva rău in a chema cetăţenii să susţină principiile democratice?

Pe aceesi tema:
Impotriva unor modificari ale codului penal;
Arama pe faţă la politicieini;
Denunţul, abuzul in serviciu şi bătaia de joc;

2 comentarii:

  1. Eu una nu prea ce am sa comentez ptr ca ... e mult din '90 si pana acum, dar putin schimbat... in bine! :((

    pupici <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai dreptate, in principiu, doar ca... in unele perioade a fost mai rau decat in altele. Veneau unii, faceau ceva bine (eliminau "taxa de mediu" pt auto, de exemplu) si imediat veneau altii care dadeau totul inapoi (reintroduceau taxa, sub alta denumire). Cam la fel s-a procedat in prea multe cazuri: unii vin cu relaxare fiscala, altii vin cu constrangeri fiscale fel de fel pentru a-si sustine "programele sociale", incurajand, intr-un fel, nemunca atunci cand ar putea cheltui acei bani in scopul de a crea loccuri de munca (tot ca exemplu). Un cerc vicios pe care nu stiu cum l-am putea rupe pentru ca in 4 ani (cat dureaza mandatul de parlamentar) nu se poate repara ce s-a stricat in ultimii aproape 30 de ani. S-a pornit total gresit in anul 1990, cand majoritatea parea lesinata de placere pentru Ion Iliescu si acolitii lui. :(
      Un alt exemplu: "privatizarea" fabricilor! Oamenii nu se puteau opune cu sanse reale de reusita, iar in cazurile in care puteau s-a gasit cate o chichiţă care a facut ca lucrurile sa fie cum au vrut smecherii. :(
      Pupici! <3

      Ștergere