sâmbătă, 27 martie 2021

Pesah. Paștele evreiesc

Azi, după apusul soarelui, a început Paștele evreiesc (Pesah/Pesach/Passover), și se va încheia în seara zilei de 4 aprilie (14-22 Nisan). Ziua la evrei se socotește de la asfințitul soarelui și până la apariția primelor (3) stele în următoarea zi (din amurg în amurg). În aceste opt zile, primele două și ultima zi sunt sărbători speciale și se impune respectarea strictă a mai multor reguli religioase decât în celelalte zile (numite Hol HaMoed, care sunt mai ușoare din punct de vedere al regulilor). După apusul soarelui, în seara zilei de 14 Nisan, sunt rostite la sinagogă rugăciunile rituale: psalmi și imnuri ce amintesc eliberarea din robia Egiptului. După aceste ceremonii urmează în case (sau la Comunitatea Evreiască) Cina Pascală, numită Seder, o masă festivă care se ține de obicei în prima seară a sărbătorii. Pesah este una dintre cele mai importante și respectate dintre sărbătorile evreiești. E o sărbătoare biblică în care e rememorat sfârșitul sclaviei evreilor în Egipt, în urmă cu peste 3000 de ani, și nașterea națiunii evreiești. Conform tradiției, sărbătoarea trebuie să fie primăvara, și are o dată fixă: ziua de 14 Nisan; data de început nu trebuie să fie, întotdeauna, o zi de duminică, cum obișnuiesc să aleagă creștinii pentru Paște, ci orice zi a săptămânii. Pentru ca Nisan și Paștele să fie întotdeauna primăvara se adaugă o lună suplimentară (Adar II) în calendar, în anumiți ani.
În toată perioada de opt zile este interzisă hrana pe bază de hameț (hametz) - alimente și băuturi pe bază de drojdie. Se gătește numai cu făină de pască sau cu făină de cartofi. Se folosește pâinea azima (pască/matzot), fără drojdie și nedospită - la ieșirea din Egipt evreii, pe fugă, nu au avut timp să lase la dospit aluatul pentru pâinea ce au luat-o pe drum. Azima trebuie coaptă în exact 18 minute, se spune, pentru a nu permite dospirea aluatului din făină și apă. Numărul 18 e legat, în ebraică, de cuvântul „hai”, care înseamnă „viață”; viața în sensul de viață trăită, de a te bucura de toate lucrurile permise (spune prof. Sorin Golda, președintele Comunității Evreilor din Suceava). Azima se face doar cu apă, făină și sare, nedospită - e pâinea sărăciei, care amintește de robia în Egipt. În seara de Seder, sensul mesei festive este de a înțelege că libertatea adevărată este abilitatea de a trăi (sfinți) viața, nu de a fugi de ea. Cina se desfășoară după un anumit ritual (Seder = ordine), același de pe vremea lui Isus (mai puțin sacrificarea mielului, pentru că Templul nu mai există). În timpul Sederului se citește din Haggadah (culegere de pasaje din Tora și din scrierile rabinilor care descriu exodul din Egipt, dar conține și câteva cântece, dintre care unele se cântă după cină). Haggadah înseamnă a spune/a relata și e o narațiune vie între părinți și copii. Copiii sunt încurajați să pună întrebări și părinții sunt pregătiți să le răspundă logic și competent despre cine sunt, de unde au venit și ce reprezintă. Textul stabilește ordinea Sederului de Paște și citirea lui este împlinirea poruncii adresate fiecărui evreu de „a spune fiului său” despre eliberarea din robie, așa cum e descrisă în Cartea Exodului din Tora. 
Masa de Seder este unul dintre cele mai respectate ritualuri evreiești, și e încărcată de simboluri. În timpul Sederului se beau patru pahare de vin şi se măn
âncă dintr-un platou special; pe farfuria fiecăruia (farfuria de Seder e una specială) trebuie să se afle un ou fiert tare, o pastă (un amestec făcut, de regulă, din mere, nuci și vin), ierburi amare (hrean, de regulă, dar poate fi pătrunjel, ceapă verde sau țelină), un cartof fiert (sau altă rădăcinoasă), salată verde (de preferință una amăruie), un os de miel sau capră prăjit (poate fi și aripă de pui). Oul fiert - se taie în jumătate - simbolizează ofranda făcută în zilele Templului (sacrificiul solemn), răsăritul soarelui, venirea primăverii, fertlitatea; pasta simbolizează mortarul folosit de evrei la fabricarea cărămizilor utilizate la construcția clădirilor din orașele egiptene; ierburile amare și salata simbolizează amărăciunea sclaviei; cartoful reprezintă munca grea a sclavilor; carnea cu os prăjită simbolizează jertfa mielului în timpul Paștelui. Pe masă se pune și pasca (azima, mața/matza), din care se pune deoparte o jumătate de matza - Afikomanul - care se ascunde: ori părinții ascund jumătatea și copiii o caută pentru o recompensă (cadouri) ori o ascund copiii și o caută părinții pentru recompensă. Nu vă imaginați că numai cele descrise mai sus se mănâncă! Preparatele sunt diferite și savuroase. 

Pentru toți cei care sărbătoresc: Pesah Sameah! 

(sunt unele diferențe în obiceiuri).
Sursa foto
https://www.pngegg.com/en/

12 comentarii:

  1. Interesant! Nu stiam ca e azi sarbatoarea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. A inceput aseara si dureaza pana in 4 aprilie la apus. 😊

      Ștergere
  2. Diana draga, esti o adevarata enciclopedie!
    Nu stiu cum reusesti sa scrii atat de mult despre atat de multe lucruri!

    Tuturor celor care sarbatoresc Pesah-ul sa le fie cu bucurie!

    Numai bine si frumos in Brasovul tau, draga mea! Pupici!😘❤️

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc pentru compliment!
      Atunci cand am ganduri pe care vreau sa le evit imi fug mainile pe tastatura mai repede decat de obicei, iar informatiile le coroborez extrem de repede, mai ales ca multe le am in minte (doar ca nu, toate, ordonate in amanunt). In cazul subiectelor care-mi plac in mod deosebit citesc repede, memorez repede, coroborez repede - dar, in unele cazuri, uit repede destul de multe (dupa ce le-am scris stiu unde sa le gasesc asa cum le vreau). 😊 Imi place sa "scotocesc" si, uneori, un singur cuvant ma duce pe carari neasteptate. 😊 Traditiile altora ma ajuta sa inteleg mai bine oamenii - mai ales cand sunt invitata pe ici-colo (imi place foarte mult sa accept astfel de invitatii).
      Sa le fie cu bucurie!
      Multumesc, Suzana draga! ❤️ Numai bine si frumos sa fie si in Bucuresti!
      Pupici! 😘

      Ștergere
  3. Interesant! Nu știam deloc sărbătoarea. Mulțumesc, Diana! O săptămână buna! 😘❤️

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cunosc (e prea mult spus) 😊 sarbatoarea pentru ca avem prieteni care ne invita sa fim alaturi de ei.
      Cu placere!
      Multumesc, Ina. Saptamana buna iti doresc sa ai si tu! ❤️ 😘

      Ștergere
  4. vax albina29 martie, 2021

    Sunt ignorantă și o știu. Am aflat multe (nu doar acum) și îți mulțumesc.
    Îmi amintesc însă de pasca evreiască și de vinul duuulce (Carmel?) pe care le primeam în fiecare an, de Paști, de la prietenii evrei ai părinților. Nu se găseau oricând, ca acum. Îmi amintesc apoi de făina de pască din care făceam niște chifteluțe delicioase. Nimic despre semnificații :( . Știu doar că ortodocșii amână celebrarea Paștelui dacă coincide cu cel evreiesc, iar catolicii -nu. De aici și diferența între datele acestor sărbători creștine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu sunt ignoranta. 😊 Prima data cand am vazut pasca evreiasca am crezut ca sunt... biscuiti "de fitness". Nu stiu ce marca de vin am baut cu aceste ocazii. Hm. Nici nu m-am gandit la ce si cum cu vinul - nici de ce se beau patru (stiu ca se zice o "rugaciune", ceva, la fiecare moment al bautului. Anul acesta era intr-o butelca din sticla si mi s-a parut sirop (nu foarte dulce). Intr-un an am baut unul care avea un gust... care nu mi-a placut deloc - era ingrozitor de dulce. Sigur, stiu ca "procentul" de alcool e foarte mic.
      In fiecare an repet unele lucruri, invat altele noi si in anul urmator imi dau seama ca tot n-am retinut totul asa cum trebuie. Nici traditiile ortodoxe nu le cunosc in amanunt (si la ortodocsi sunt multe, ca si la evrei, dar cu punctele importante comune, sa zic asa).
      Simbolismul imi place foarte mult, in general - e una dintre "partile" din care retin, pe termen lung, cele mai multe informatii. 😊
      Cred ca si ortodocsii ar trebui sa afle ce si cum cu Pastele evreiesc, pentru ca e important din punct de vedere religios - parerea mea. Cred ca e gresit (sa zic asa) sa se evite a se sarbatori Pastele cand coincide cel ortodox cu cel evreiesc.

      Ștergere
  5. Minunate informații! Este o sărbătoare atât de veche la israeliți. O sărbătoare-simbol, atât de plină de semnificații profunde. O zi care a cimentat în mii de ani conștiința lor națională și spirituală.
    Ceea ce mi se pare fascinant este că și în Paștele creștin, deși are o cu totul altă semnificație, se regăsesc elemente „moștenite” din iudaism. Cum ar fi mielul pascal, care îl preînchipuie pe Hristos - „Mielul lui Dumnezeu”, care S-a jertfit pentru oameni. Pasca, oul, verdețurile, pe care le regăsim și pe masa creștinilor, de Paște. Sunt atâtea „punți” care ne apropie.
    Numai bine, dragă Diana! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In copilarie nu reuseam sa inteleg cum a stat Isus la masa de Pasti cu apostolii - stiind ca Pastele e, pe scurt, moartea si Invierea Lui.
      Da! Si mie-mi pare fascinant. Simbolistic vorbind, toate religiile au "puncte comune". Religia, in general, ar trebui sa-i apropie pe oameni, nu sa-i dezbine. Poate ca va veni si ziua aceea dupa care vom avea parte de 1000 de ani pace. 😊
      Iti multumesc, Alex draga! 😊 Numai bine!

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. ❤️ Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun comentariu si sa evit eventuale obraznicii ale unora la adresa prietenilor. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.