În
ziua de miercuri din Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor) denia
îl amintește pe apostolul Iuda care se gândește să-l trădeze pe
Învățător. Deși a fost cinstit la fel ca toți ceilalți, pus
între cei aleși, mâncând pâinea Lui a ridicat călcâiul față
de El, a schimbat iubirea pentru Hristos pe treizeci
de
arginți, vânzându-și sufletul a predat sângele Lui în mâinile
ucigașilor.
Iuda
începuse de mult să se înstrăineze de Domnul și nu credea în
divinitatea sa dar a continuat să-L urmeze sperând că Domnul va
întemeia mult așteptata împărăție mesianică a lui Israel, pe
care el și mulți alții o înțelegeau ca având caracter
politic-pământesc. Dar Domnul a refuzat să fie proclamat rege, cum
dorea mulțimea, și vorbea despre Drumul Crucii, iar Iuda
regreta că nu reușea să abată pe Isus spre idealul său
inferior. Atunci a încolțit gândul trădării.
Spre seară, miercuri, Iuda lasă pe ucenici și pe Învățător în casa lui
Simon Leprosul și merge acasă la arhiereul Caiafa pentru a face
sinedriștilor
o propunere odioasă: Ce-mi veți da mie, și eu îl voi de pe El
vouă? (Matei 26). Ei i-au dat 30 de arginți și Iuda a căutat
prilej să-L predea.
Dar
nu e numai întuneric. E
și lumină. Denia
din Miercurea Mare amintește și scena din Betania, pe când Isus
era în casa lui Simon Leprosul, unde o femeie a venit la El cu un
vas cu mir de mare preț și l-a turnat pe capul Lui pe când
ședea la masă. Ucenicii au certat-o, pentru că ar fi putut vinde
mirul și banii i-ar fi dat săracilor, dar Isus le-a zis: Pentru ce
faceţi supărare femeii? Căci lucru bun a făcut ea faţă de Mine.
Căci pe săraci totdeauna îi aveţi cu voi, dar pe Mine nu Mă
aveţi totdeauna; Că ea, turnând mirul acesta pe trupul Meu, a
făcut-o spre îngroparea Mea. Adevărat zic vouă: Oriunde se va
propovădui Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi
ce-a făcut ea, spre pomenirea ei. (Matei 26: 6-13)
Omul
cel bun, din visteria cea bună a inimii sale scoate cele bune; și
omul cel rău, din visteria cea rea a inimii sale scoate cele rele;
că din prisosința inimii grăiește
gura lui. (Luca 6: 45)
*
După
ungerea cu mir din Betania urmează odihna Domnului. În niciuna
dintre cele patru evanghelii (din Noul Testament) nu se află vreo referire la faptele lui
Isus din această zi. Într-o zi de miercuri au început patimile lui
Isus și întristarea Maicii Domnului.
Vezi și: Lunea Mare, Marțea Mare, Joia Mare, Vinerea Mare, Sâmbăta Mare, Duminica Invierii;
Mulţumesc, Diana! Frumoasă "lecţie"!
RăspundețiȘtergereBună să-ţi fie ziua!
Cu placere.
ȘtergereSi eu iti multumesc, Potecuta!
Multumesc! Buna sa iti fie si tie ziua!
Multumesc mult-mult pentru aceste postari!
RăspundețiȘtergereDaca ar fi sa pot sa ma intorc in timp, as vrea sa asist la acel 'sinod', nu stiu daca am folosit corect cuvantul, in care s-a decis ce evanghelii sa ramana. Si sa inteleg de ce Evanghelia dupa Toma nu a fost inclusa. Am citit-o cu adnotarile lui Vasile Andru. Si cumva am intele ca este un fel de cifru prin care am putea intelege altfel Cartea Cartilor. Altfel, adica sensurile adanci, din spatele metaforelor. Ma intreb azi, daca tocmai acesta a fost motivul. Sa nu intelegem sensurile care ne-ar putea duce spre cresterea noastra spirituala si spre ideea ca intr-adevar o putem face, dar am cam uitat.
Pupici si o seara placuta, Diana draga!❤️ 😘
Multumesc pentru reamintirea ideii de a revedea cartea...
Cu drag! Iti multumesc pentru interes.
ȘtergereE usor de inteles de ce unele Evanghelii au fost admise si altele ba - una dintre explicatii este ca, in cazul unora, nu puteau fi siguri de autenticitatea autorului. 😊 E usor de inteles de ce nu se iau in seama manuscrisele descoperite in grotele de la Marea Moarta (si nu e vorba despre traducerea care ia timp mult). 😊
Practic, faraonul Akhenaton a impus pentru prima data religia monoteista; unele imnuri din vremea lui - dedicate Soarelui (Aten) ca unic zeu - seamana, pe alocuri, cu unele pasaje de prin Psalmi. Iudeii au fost sclavi in Egipt - e destul de greu de crezut sa nu fi avut acces, carturarii lor, la unele informatii despre religia cu un singur zeu care a creat totul, care este pretutindeni. Iosif a fost o persoana importanta acolo, la vremea lui. Putem cauta sensul simbolurilor, al metaforelor, in religia egipteana (si nu numai) pentru ca... nimic nu-i nou sub Soare. 😊
Cresterea spirituala poate avea loc chiar si fara a descifra vreun cod daca si numai daca putem "decanta" cele doua "laturi" care ne caracterizeaza: spirituala si materiala. Cele doua imi par, oarecum, inseparabile. Suntem spirit si materie. In "forma" actuala nu putem fi doar spirit; chiar daca putem "mari" latura spirituala ramanem dependenti de (captivi in) materie.
Seara placuta iti doresc sa ai si tu, Suzana draga! ❤️ Pupici! 😘