Redresarea economică se referă la acea fază a ciclului economic în care o economie începe să crească din nou după o perioadă de recesiune sau de scădere. În această fază, indicatori cheie precum produsul intern brut (PIB), ocuparea forței de muncă și cheltuielile pentru consum prezintă tendințe pozitive, semn de revenire la stabilitate și creștere. Pentru cei care guvernează e crucial să înțeleagă mecanismul redresării economice dacă vor să implementeze politici potrivite, care stimulează creșterea și răspunde nevoilor sociale.
Câțiva factori importanți în buna funcționare a economiei
Politica fiscală și politica monetară
Redresarea economică poate fi alimentată de politici guvernamentale coerente, care vizează stimularea cererii prin măsuri fiscale și monetare (creșterea taxelor și impozitelor nu se numără printre ele).
Politica fiscală implică cheltuieli guvernamentale și ajustări fiscale care vizează stimularea cererii (scădere taxe și impozite de exemplu sau măcar abținerea de a le crește și/sau de-a inventa unele taxe noi).
Politica monetară se concentrează pe gestionarea ratelor dobânzilor și a masei monetare - când puterea de cumpărare scade se cheamă că e inflație (= cresc prețurile la bunuri și servicii și cu aceeași sumă cumpăram mai puțin decât atunci când economia funcționează corect).
Politicile fiscale și monetare bune, coerente, pot crea un mediu propice creșterii economice prin creșterea investițiilor, stimularea cheltuielilor de consum și poate conduce la crearea de locuri de muncă și la creșterea PIB-ului.
Investițiile în infrastructură
Investițiile în proiecte de infrastructură (care să depășească faza de proiect pe hârtie) pot fi o componentă cheie, pentru că se creează locuri de muncă și potențialul economic e îmbunătățit pe termen lung. Infrastructura include toate structurile și facilitățile de bază necesare pentru funcționarea unei economii.
Infrastructura e fizică: drumuri, căi ferate, porturi, aeroporturi, rețele de energie, aprovizionare cu apă, sisteme de canalizare, sisteme de irigații, infrastructură digitală etc. și este socială: școli, spitale, dispensare, instituții de cercetare și alte servicii publice esențiale. Investițiile în astfel de domenii sunt esențiale pentru asigurarea unei economii funcționale. Investițiile în cele enumerate mai sus (și altele) facilitează mobilitatea, conectivitatea, accesul la resurse - sunt stimulate astfel activitățile economice și sunt create condiții pentru dezvoltarea afacerilor.
Încrederea consumatorilor
În timpul redresării economice crește, de regulă, încrederea consumatorilor. Pentru a crește această încredere, guvernele pot implementa măsuri gen oferirea de scutiri de impozite, îmbunătățirea serviciilor publice, asigurarea securității locului de muncă prin programe (reale) de ocupare a forței de muncă. Când consumatorul are sentimentul de stabilitate e tentat să-și crească cheltuielile. Când consumul scade, scade și economia, scad și încasările la bugetul de stat etc.
Indicatori economici care pot oferi informații despre redresarea economică
Ocuparea forței de muncă
Cu cât e mai mică rata șomajului cu atât e semn că economia funcționează. Cifrele privind rata șomajului, nivelul de ocupare a forței de muncă în toate domeniile (la nivel național și la nivel local), dispariția definitivă a unor locuri de muncă și ratele de participare la forța de muncă oferă indicii despre stadiul unei economii.
Cheltuielile de consum
Când aceste cheltuieli cresc e semn că economia se redresează. În România cheltuielile sunt în scădere; cu dorința de a diminua deficitul bugetar, fără a se face un studiu de impact, au fost crescute taxe și impozite, au fost extinse unele taxe și impozite (eliminându-se unele excepții), au fost reduse ajutoarele sociale etc. - exact ce nu se face când vrei să redresezi o economie. Deficitul bugetar nu s-a micșorat semnificativ, in schimb a crescut rata inflației.
Piața construcțiilor de locuințe noi
Când se construiește mult înseamnă că există o cerere mare, iar dacă cererea de locuințe e mare înseamnă că economia e in regulă.
Afaceri noi
Statisticile privind înființarea de noi afaceri e semn bun pentru economia unui stat - ilustrează încrederea în capacitatea de a începe o afacere. Suspendarea activității, închiderea, mutarea sediului principal al afacerilor românești în alt stat sau plecarea unor companii străine din România nu e un semn tocmai bun cu privire la funcționarea economiei.
O creștere constantă a cererilor de afaceri indică o creștere a economiei.
Nivelul populației
Numărul oamenilor și modelele de migrație ilustrează unde sunt locuri de muncă și unde nu. În România, populația pare a fi concentrată în capitală și în câteva orașe mari; in mediul rural - in cea mai mare parte - creșterea economică e... utopie. Pentru a vorbi despre o economie națională stabilă pe termen lung, cu potențial de creștere, trebuie avut în vedere și mediul rural.
Emigrarea ridicată sau părăsirea unei zone pentru alta ar putea indica o problemă pentru anumite comunități deoarece membrii forței de muncă și angajatorii părăsesc zona.
În loc de concluzie
Având în vedere că sunt anunțate mii de concedieri, pentru că firmele reduc numărul angajaților sau închid, rata șomajului e în creștere, fapt ce nu conduce la redresarea economiei, din contră.
Reducerea cheltuielilor guvernamentale și locale încetinesc, de regulă creșterea economică, și nici mărirea taxelor și impozitelor sau inventarea unor taxe noi, desființarea și/sau reducerea unor indemnizații, burse etc. nu sunt utile redresării economice.
Redresarea economică în România va fi lentă, și cred că se va simți mai târziu de 2027 cum, optimist, preconizează unii. Dar, poate au ei dreptate - nu mi-ar fi cu supărare.
Foto: https://pixabay.com/users/geralt-9301/





































