2021-06-29

Bine și rău. Aparențe?

În hinduism (nu în toate școlile/curentele) există conceptul de Māyā. Māyā înseamnă amăgire, magie sau înșelăciune, în sens comun; în sens filosofic se referă la iluzie sau nerealitate - ascunde de lume realitatea lui Brahman și natura noastră esențială. Brahman este realitatea veșnică și orice altceva este o iluzie, adică lumea din jurul nostru nu e reală, ci e o proiecție a lui Brahman în domeniul Naturii. În acest sens, lumea în care trăim e o iluzie și e neadevărată - ființele nu o cunosc și o consideră reală.

Dacă ceea ce ne înconjoară este proiecția noastră despre realitate, și nu realitatea, înseamnă că noțiunile de bine și rău sunt tot iluzii. Relative sunt, cu certitudine, pentru că ce e bine pentru unul poate fi foarte rău pentru altul: veninul de viperă ucide pe unul și vindecă un altul.

Bhagavad Gita ("Cântecul divin"), un vechi text sanscrit, spune: Binele nu va pieri niciodată; răul nu poate exista niciodată. Răul nu există ca entitate separată, este doar o aparență; are, deci, o existență relativă, nu absolută. La fel cum întunericul nu există - nu este o entitate sau o substanță, ci doar lipsa luminii.

Nu există nimic absolut bun sau absolut rău. Oamenii de știință știu asta, fie că e vorba despre mercur sau vitamine - ei nu atribuie elementelor valori morale, ci le cunosc exact cum sunt: utile în anumite cazuri și dăunătoare în alte cazuri.

În religie, etică, filosofie și psihologie, „bine - rău” este o dihotomie comună. În culturile cu influență religioasă maniheistă și avraamică, răul este de obicei perceput ca opusul binelui; binele ar trebui să prevaleze și răul să fie învins. În culturile cu influență spirituală buddhistă, și binele și răul sunt două principii opuse, dar nu o realitate; eliminând dualitatea se obține unitatea.

Răul, într-un context general, este absența sau opusul a ceea ce este descris ca fiind bun. Este condus de frică și se manifestă prin violență și dezbinare. Definițiile răului variază, la fel și analiza motivelor sale. Elementele care sunt frecvent asociate cu răul se referă la un comportament dezechilibrat care implică oportunism, egoism, ignoranță sau indiferență.

Pirronismul (una dintre cele două școli majore din scepticismul filosofic) susține că binele și răul nu există în natură, ceea ce înseamnă că binele și răul nu există în interiorul lucrurilor. Toate judecățile asupra binelui și răului sunt relative, și se referă la cel care judecă.

Ce este răul? Uciderea este rea, minciuna este rea, calomnia este rea, abuzul este rău, bârfa este rea; invidia este rea, ura este rea, a te agăța de doctrina falsă este rău; toate aceste lucruri sunt rele. Și care este rădăcina răului? Dorința este rădăcina răului, iluzia este rădăcina răului. (Gautama Siddhartha, fondatorul Buddhismului)

Ce se mai spune despre bine și rău

Cel mai mare bine: să fii sănătos e cel mai de preț; în rândul al doilea e bine să fii frumos, în al treilea rând e bine să fii bogat fără să fi înșelat pe cineva; al patrulea lucru foarte bun e să fii tânăr, împreună cu cei pe care-i iubești. (Platon) Observație. Din puținul pe care-l știu despre filosofia lui Platon cred că „al patrulea lucru” (mai ales "teza" a doua) nu e scris de el (nu „sună” a Platon) - e posibil să mă înșel.

Cauți binele fără să-l găsești și găsești răul fără să-l cauți (Democrit)

Răul și binele nu pot umbla împreună. Răsplătește răul cu bine și vei vedea pe dușmanul tău schimbându-se în protectorul și prietenul tău (Coran)

E bun cel care face bine altora. Dacă are de suferit de pe urma binelui pe care-l face, este foarte bun (La Bruyére, „Caracterele”)

Omul nu poate să facă mereu numai rău. Iată de ce chiar și printre pirați trebuie să fie unele ore de blândețe, în timpul cărora să te crezi legănat ca în scrânciob, deși te afli pe sinistra lor corabie (Honoré de Balzac, „Hanul roșu”)

Este evident că un om care face binele fără să creadă în nemurirea sufletului și fără să aștepte ceva de la viața viitoare, e superior din punct de vedere moral credincioșilor de rând, oricât ar fi de virtuoși (P.P. Negulescu, „Filosofia renașterii”)

Italienii au un proverb urât: „Tanto buon che val niente” - E așa de bun încât nu e bun de nimic (Francis Bacon, „Eseuri”)

Un om cu adevărat bun e numai acela care ar fi putut face rău și n-a făcut (Nicolae Iorga, „Cugetări”)

Binele trebuie făcut așa cum încercăm să facem răul: pe ascuns (J.A.Petit-Senn)

Postare înscrisă la Citate favorite.

6 comentarii:

  1. Jos palaria pentru cate lucruri cunosti. In viata reala este insa greu de aplicat anumite idei. Singurul lucru care cred ca intr-adevar merita de facut este facem cat de mult bine putem. Asta pe de o parte. Insa este obligatoriu sa invatam sa trecem dincolo de aparente. Aici apare o mica problema. Sunt multi oameni care interpreteaza aparenta ca realitate. Cred ca debutul subiectului este sa pornim de la premisa ca ceea ce vedem poate sa nu fie chiar asa. Adica sa pornim de la aceasta idee ca o certitudine si sa scormonim. Foarte complicat, insa nu imposibil.
    V-am spus de acea invitatie a meditatiilor cu Louise Hay. Azi a fost ziua a 12-a, despre depasirea fricilor. Si am reauzit ideea ca nu poti avea doua trairi simultan: frica si iubire. Ideea este ca e musai sa ne concentram pe ce e bun si constructiv, altfel ne facem rau singuri.
    Mi-a placut o noua reinterpretare a cuvantului FEAR : Faulse Evidence Appear Real. Ce poate fi mai sincron cu subiectul de azi? "Dovezi false care par reale?"
    Nu stiam de pirronism. Adica nici de ... ca sa fiu mai exacta. Foarte interesante idei in aceasta postare.
    Si ma intreb... ce facem? Cum evoluam stiind anumite lucruri? Sa ne punem imaginatia la lucru...

    Pupici si multumesc mult, Diana draga! Totul devine din ce in ce mai aparte. Mai ales mandalele... Cand ma gandesc cum realizez anumite efecte si stiu de la ce pornesc! Intre origine si efect, aproape ca nu mai e nicio legatura... Interesant! !❤️😘
    Seara buna, noapte buna si o saptamana frumoasa in continuare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc pentru compliment, Suzana draga, dar te rog sa ma crezi ca... nu stiu! Doar aparent stiu. 😊 Nu e falsa modestie. Sigur, nu-s tampita, si toate cele citite, traite, auzite, vazute etc. au lasat amprente in mintea mea, in suflet.
      De aplicat in viata "teoria" este... cam cum e cu ce vedem la tv si ce se intampla, de fapt, in... piata! 😊
      Sunt aparențe si aparențe... Peste unele nu putem trece. Gandeste-te doar la faptul ca niciodata nu putem cunoaste un om exact asa cum este - oricat de apropiat ne-ar fi; nu stim ce reactie ar putea avea intr-o anumita situatie extrema (daca nu se realizeaza contextul nu inseamna ca n-ar exista reactia). Vezi?! Habar n-am sa explic ce vreau sa zic. :))
      Sau... cine poate spune care religie e cea adevarata? Cu adevarat adevarata! 😊 De ce aceea si nu alta? Crezi ca vreun credincios ar porni de la ideea ca religia lui e (doar) aparent "cea dreapta"? Pentru el este "cea dreapta", si asta e tot ce conteaza (si pentru el si pentru mine).
      Foarte adevarat! (hm! 😊 suna usor aiurea, dupa ce am scris despre aparente) Langa frica nu mai poate exista nimic - doar frica. De exemplu, cum se bucura de iubire persoana care (zice ca/crede ca) iubeste si se teme ca ar putea fi parasita si-ar cere mereu confirmarea iubirii din partea persoanei iubite?
      Bine/bun sunt... relative. Cred ca acesta este unul dintre motivele pentru care nu se intelege om cu persoana. Relativitatea este o realitate (ups! din nou). Ce-a fost bun cu 100 de ani in urma e considerat rau azi (in unele cazuri); poate ca ceea ce cred eu ca e rau azi... o fi bine pe termen lung (nu chiar in orice caz)
      Imi place "interpetarea" pentru "fear". 😊 Se potriveste nu doar in contextul nebuniei pe care o traim azi, dar este "mulata" pe tema ideea.
      Evoluam chiar si numai stiind anumite lucruri; nu trebuie sa le mai impartaseasca nimeni - daca nu "rezoneaza". Cand e vorba despre "salvarea sufletului" fiecare e pe cont propriu - nici un om nu poate face nimic pentru a salva un alt suflet decat al lui. Asa si cu evoluarea: fiecare isi urmeaza calea aleasa. Poate gresesc eu, si celalalt are dreptate... dar merg pe calea mea stiind/simtind ca asa e bine, si vreau sa mi se respecte alegerea indiferent ce cred altii ca-i bine.

      Si eu iti multumesc!
      De cateva zile n-am mai desenat mandale (aceasta e mai veche) si nu m-am mai jucat cu poze, dar tot la ele ma gandesc! :)) Ca-n viata: stim de la ce pornim si nu prea stim unde ajungem, si ne uimeste, uneori, rezultatul alegerilor.
      Nopate buna, Suzana draga! ❤️ La fel si tie! Pupici cu drag! 😘 ❤️

      Ștergere
  2. Cât de interesant e totul! Şi eu m-am gândit, citind, tot la ce a zis şi Suzana, că e greu de aplicat. Dar cred că până la urmă şi ăsta e tot un fel de motiv. Şi cât de mult contează perspectiva.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Perspectiva conteaza enorm. Cred ca e un motiv pentru care, uneori, avem sentimentul ca nu mai stim ce e bine si ce e rău. 😊

      Ștergere
  3. Inclin să cred că distingerea dintre bine si rău in comportamentul social depind de educatia primita.
    Felicitari pentru postare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Educatia primita e foarte importanta; sustin. Pentru ca m-am aventurat in "zona aparentelor" simt ca trebuie sa adaug: educatia difera de la o societate la alta si e (cam) greu sa le "echilibram".
      Iti multumesc mult pentru apreciere.

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.